Bruxellesul intră în războiul alimentelor ultraprocesate: Robert F. Kennedy Jr. găsește un aliat în Comisia Europeană

Campania secretarului american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., împotriva alimentelor ultraprocesate ajunge și în Europa. Comisia Europeană susține obiectivul reducerii consumului de produse nesănătoase, însă Bruxellesul ezită să adopte reguli stricte, în condițiile în care definiția alimentelor ultraprocesate rămâne controversată. În centrul disputei se află marile companii alimentare, sănătatea publică și dreptul consumatorilor de a alege ce pun în farfurie.

Lupta împotriva alimentelor ultraprocesate capătă amploare la nivel internațional, iar Bruxellesul devine unul dintre principalele fronturi ale dezbaterii. Inițiativa „Make America Healthy Again” (MAHA), promovată de administrația președintelui Donald Trump și susținută de secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., își găsește ecou în instituțiile europene.

Dacă pozițiile lui Kennedy privind vaccinurile au provocat îngrijorare în Europa, apelurile sale la reducerea consumului de produse ultraprocesate au găsit un interlocutor favorabil la Comisia Europeană.

Comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, a declarat pentru Politico că Uniunea Europeană și Statele Unite împărtășesc obiectivul combaterii alimentației nesănătoase. Oficialul european a salutat inclusiv campania americană #EatRealFood, prin care Kennedy încurajează consumul de alimente cât mai puțin procesate.

Declarațiile au fost făcute după participarea lui Várhelyi la Summitul de afaceri transatlantic SUA-UE, organizat la Bruxelles.

Dincolo de obiectivul comun, însă, cele două părți se confruntă cu o problemă dificilă: cum pot fi definite alimentele ultraprocesate și ce măsuri ar trebui adoptate pentru limitarea consumului lor?

Ce înseamnă, de fapt, alimente ultraprocesate

În spatele dezbaterii se află un număr tot mai mare de studii care asociază consumul de alimente ultraprocesate cu riscuri pentru sănătate, inclusiv obezitatea și diabetul. Deși autoritățile și organizațiile medicale sunt de acord că alimentația nesănătoasă trebuie combătută, transformarea concluziilor științifice în reguli concrete se dovedește mult mai complicată.

Termenul de alimente ultraprocesate trimite, de regulă, la produse precum chipsurile, băuturile îndulcite, gustările ambalate și produsele de patiserie care conțin numeroși aditivi. Categoria poate include însă și produse mai puțin evidente, precum pâinea integrală ambalată sau iaurturile fortificate.

Această lipsă de delimitare clară reprezintă una dintre principalele dificultăți pentru autorități.

Liz Arnanz, reprezentantă a organizației NCD Alliance, care militează împotriva bolilor netransmisibile, atrage atenția asupra creșterii numărului de decese asociate alimentației nesănătoase. În opinia sa, problema nu ține doar de cantitatea de zahăr, grăsimi sau sare din produse, ci și de efectele pe care le-ar putea avea procesarea industrială în sine.

Această perspectivă este însă contestată de industria alimentară și rămâne subiect de dezbatere în comunitatea științifică.

Organizațiile pentru sănătate publică susțin că numeroase produse ieftine sunt concepute astfel încât să încurajeze consumul repetat, în timp ce producătorii afirmă că procesarea industrială poate aduce beneficii, prin îmbunătățirea valorii nutritive, reducerea costurilor și prelungirea duratei de păstrare în condiții de siguranță.

Comparația cu industria tutunului împarte Europa

Dezbaterea privind alimentele ultraprocesate amintește tot mai mult de confruntarea dintre autorități și industria tutunului.

Organizația Mondială a Sănătății a criticat în repetate rânduri strategiile marilor companii alimentare, pe care le-a comparat cu tacticile folosite de industriile tutunului și alcoolului pentru a influența politicile publice.

Într-un raport publicat în 2024, OMS a acuzat mai multe industrii că folosesc lobby-ul politic, campaniile de influențare a opiniei publice și strategiile de marketing adresate copiilor și tinerilor pentru a-și proteja interesele comerciale.

Comparația este respinsă ferm de reprezentanții producătorilor.

Rafael Sampson, reprezentant al asociației FoodDrinkEurope, consideră că asocierea industriei alimentare cu cea a tutunului și a combustibililor fosili este înșelătoare. Acesta susține că dovezile științifice privind efectele specifice ale alimentelor ultraprocesate sunt încă disputate și nu justifică tratarea tuturor produselor din această categorie în același mod.

Între timp, Organizația Mondială a Sănătății pregătește noi instrumente care să ajute guvernele să stabilească politici privind consumul de alimente ultraprocesate. Inițiativa urmărește să ofere autorităților criterii mai clare pentru evaluarea produselor și a riscurilor asociate.

Brazilia este unul dintre exemplele invocate în dezbatere. Țara a recomandat explicit populației să evite alimentele ultraprocesate și a introdus măsuri de limitare a acestora în școli.

Taxe pe mâncarea nesănătoasă sau subvenții pentru produsele sănătoase?

Chiar dacă organizațiile europene de sănătate publică cer intervenția Bruxellesului, nu există un consens asupra măsurilor care ar trebui adoptate.

O parte dintre activiști susțin aplicarea unor instrumente similare celor folosite în combaterea fumatului și consumului de alcool: taxe suplimentare pentru produsele considerate nesănătoase, restricții de publicitate adresată copiilor și etichete de avertizare vizibile pe ambalaje.

Suzy Sumner, reprezentanta organizației Foodwatch la Bruxelles, consideră că asemenea măsuri ar putea schimba comportamentul consumatorilor și ar putea determina producătorii să își reformuleze produsele.

Alți specialiști preferă stimulentele financiare în locul taxelor.

Marleen Kestens, reprezentantă a Rețelei Europene a Inimii, susține că autoritățile ar trebui să încurajeze consumul alimentelor sănătoase prin subvenții, în loc să penalizeze cumpărarea produselor considerate mai puțin benefice.

„Am fi mult mai în favoarea subvenționării acelor produse pe care oamenii ar trebui să le consume mai mult, decât să impunem taxe pe produsele pe care oamenii ar trebui să le consume mai puțin”, a explicat aceasta.

Disputa reflectă și o problemă socială mai amplă. Alegerea alimentelor nu depinde întotdeauna doar de preferințele personale. Veniturile, educația și accesul la produse sănătoase influențează direct ceea ce ajunge în coșul de cumpărături al consumatorilor.

Bruxellesul așteaptă studiul care ar putea schimba regulile

Deocamdată, Comisia Europeană nu intenționează să adopte măsuri radicale. Instituția așteaptă rezultatele unui studiu privind posibilele efecte ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății, programat pentru martie 2027.

Până la publicarea concluziilor, executivul european evită să anticipeze rezultatele cercetării și susține că anumite efecte, inclusiv cele sociale și de mediu, nu sunt încă suficient investigate.

Comisia precizează că nu intenționează să decidă ce ar trebui sau nu ar trebui să mănânce cetățenii.

O variantă de lucru a planului european pentru combaterea bolilor cardiovasculare includea posibilitatea introducerii unor taxe pentru descurajarea consumului de alimente ultraprocesate nesănătoase. Propunerea nu s-a mai regăsit însă în documentul final.

În schimb, Olivér Várhelyi a prezentat în fața europarlamentarilor o abordare bazată pe stimulente financiare pentru a încuraja producătorii să își reformuleze produsele, alături de informarea consumatorilor cu privire la riscurile alimentației nesănătoase.

Industria alimentară susține că lucrează deja de ani buni la reformularea produselor și la îmbunătățirea informațiilor oferite consumatorilor.

Cu toate acestea, organizațiile pentru sănătate publică avertizează că Europa rămâne în urma altor regiuni în ceea ce privește reglementarea alimentelor ultraprocesate și a mediului alimentar în ansamblu.

Statele Unite trec de la declarații la măsuri

În mod paradoxal, administrația americană pare să avanseze mai repede decât instituțiile europene în privința definirii și combaterii alimentelor ultraprocesate.

Statele Unite lucrează la o primă definiție oficială a acestei categorii de produse. În ianuarie, Robert F. Kennedy Jr. a prezentat noi recomandări alimentare, prin care a avertizat populația asupra consumului de produse puternic procesate și a cerut reducerea aportului de zahăr.

Pentru susținătorii unor reguli europene mai stricte, această evoluție pune Bruxellesul într-o situație delicată. Dacă Washingtonul va avansa cu măsuri concrete, Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își accelereze propria strategie.

Industria alimentară susține însă că gradul de procesare nu ar trebui să fie, în sine, criteriul principal pentru recomandări nutriționale sau politici de sănătate publică. Producătorii cer ca evaluarea să țină cont de compoziția și valoarea nutritivă a fiecărui produs.

Pe măsură ce se apropie alegerile intermediare din Statele Unite și termenul de publicare a studiului european din martie 2027, este de așteptat ca dezbaterea și activitatea de lobby să se intensifice de ambele părți ale Atlanticului.

Pentru moment, Bruxellesul și Washingtonul împărtășesc obiectivul reducerii consumului de alimente ultraprocesate, dar diferă în privința ritmului și a instrumentelor de intervenție. O întrebare rămâne însă esențială: unde se termină libertatea consumatorului și unde începe responsabilitatea autorităților de a proteja sănătatea publică?