Bogdan Mateescu denunță dublul standard după blocarea legii ANI: „Judecătorii au fost arși pe rugul infamiei. Un politician înseamnă totul”

Judecătorul Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, critică dur clasa politică după respingerea în Senat a proiectului de lege privind integritatea publică, jalon din PNRR asociat unei finanțări de 770 de milioane de euro.

Fără să îl numească direct, Mateescu face o referire evidentă la Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, în jurul căruia s-a purtat întreaga confruntare politică din Parlament.

„Un jalon PNRR ratat în jurul discuției referitoare la un politician prins în conflict de interese. Un politician care a încălcat legea, șef de partid. 770 de milioane de euro pierduți azi”, a scris Bogdan Mateescu pe Facebook.

Legea integrității, blocată în urma disputei privind mandatul lui Fritz

Senatul a respins joi proiectul de modificare a legislației în domeniul integrității publice, după ce acesta obținuse 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au participat la vot. Proiectul trecuse cu o zi înainte de Camera Deputaților.

Miza disputei a fost un amendament introdus în Comisia juridică la propunerea senatorului PSD Ion-Cristinel Rujan. Textul prevedea că persoanelor declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi le încetează funcția, demnitatea ori mandatul în termen de 30 de zile.

Amendamentul ar fi putut produce efecte inclusiv în cazul lui Dominic Fritz. PNL și USR au susținut că prevederea ar avea caracter retroactiv și ar fi neconstituțională, în timp ce PSD a acuzat cele două partide că blochează legea pentru a-l menține pe liderul USR în funcția de primar.

Senatorii PNL și USR au anunțat că proiectul va fi redepus fără amendamentul contestat și fără prevederea privind eliminarea obligației de declarare a sumelor de bani păstrate în numerar. Inițiatorii urmăresc adoptarea sa într-o nouă sesiune extraordinară.

Conflictul de interese, confirmat definitiv de Înalta Curte

În centrul confruntării politice se află o situație juridică deja tranșată în privința existenței conflictului de interese. La 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Dominic Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate.

ANI constatase că, în noiembrie 2020, primarul Timișoarei a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică fusese realizată de firma unui arhitect care era și consilier local USR și care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în timpul campaniei electorale.

Hotărârea definitivă nu reprezintă o condamnare penală, ci confirmarea unui conflict de interese administrativ. Efectele asupra mandatului actual de primar au generat însă interpretări juridice diferite, Codul administrativ nefiind lipsit de neclarități în privința sancțiunii aplicabile unui ales local aflat în conflict de interese, spre deosebire de situația incompatibilității.

Mateescu pune însă accentul nu pe disputa tehnică privind sancțiunea, ci pe disproporția dintre modul în care au fost tratați magistrații în dezbaterile despre PNRR și protecția politică de care beneficiază un lider de partid cu o constatare definitivă de încălcare a regimului integrității.

„Elevii, pensionarii și contribuabilii nu înseamnă nimic”

Fostul președinte al CSM compară blocarea jalonului cu măsurile de austeritate justificate de autorități prin deficitul bugetar. El amintește bursele reduse, taxarea pensiilor și creșterea impozitelor locale, măsuri al căror cost a fost suportat de categorii largi ale populației.

„Nu știu cum simt asta elevii ale căror burse au fost tăiate, pentru că deficit. Nu știu cum simt asta pensionarii ale căror pensii au fost taxate, micșorate, pentru că deficit. Nu știu cum simt asta toți plătitorii de impozite locale care au plătit și de trei ori mai mult, pentru că deficit”, afirmă Mateescu.

Judecătorul reclamă astfel existența unui dublu standard: austeritatea, deficitul și obligațiile din PNRR sunt prezentate drept argumente implacabile atunci când sunt cerute sacrificii de la populație sau când sunt atacate drepturile magistraților, dar devin secundare când în joc se află cariera unui lider politic.

„Judecătorii au fost arși pe rugul infamiei”

Mesajul lui Mateescu readuce în discuție și campania publică împotriva pensiilor magistraților, justificată în repetate rânduri prin necesitatea îndeplinirii unui jalon din PNRR.

„Știu însă cum au simțit judecătorii în activitate, care au fost arși pe rugul infamiei pentru ca, în final, pensionarii să rămână cu pensii de sute de milioane, iar ei să fie înjurați de oameni mințiți, rostogolindu-se demagogic, ce credeți, deficitul și PNRR-ul”, a scris președintele Curții de Apel Pitești.

Poziția este consecventă cu declarațiile sale anterioare. În februarie, Mateescu susținea că problema jalonului privind pensiile magistraților putea fi rezolvată rapid, prin punerea legislației în acord cu deciziile Curții Constituționale, dar că subiectul a fost folosit pentru demonizarea judecătorilor și pentru slăbirea statutului acestora.

Fostul președinte al CSM a criticat și discursul politic bazat pe antagonizarea categoriilor sociale, prin etichetarea bugetarilor, medicilor sau magistraților drept privilegiați, în locul unei discuții oneste despre funcționarea instituțiilor statului.

În opinia lui Bogdan Mateescu, episodul din Senat arată adevărata ierarhie a priorităților politice: sacrificiile cerute milioanelor de cetățeni sunt tratate drept inevitabile, în timp ce soarta unui politician poate bloca o reformă de care depind sute de milioane de euro.

„Ei toți nu înseamnă nimic. Un politician înseamnă totul. Noapte bună, România!”, își încheie judecătorul mesajul.