BNS cere anchetă parlamentară în energie: avertismente privind gazele, prețurile și ANRE

Blocul Național Sindical cere constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în sectorul energiei și gazelor, invocând o acumulare de probleme care ar putea ajunge în facturile românilor: depozite de gaze umplute la circa 73%, sub nivelul prevăzut în programul național, scumpirea anunțată de Hidroelectrica, problemele de producție și întârzieri reclamate la ANRE. BNS susține, în plus, că furnizorii au de recuperat de la stat peste un miliard de euro și avertizează asupra riscului ca presiunea financiară să fie transferată către consumatori. Apelul vine într-un moment dificil pentru sistemul energetic, după o vară marcată de oprirea producției nucleare la Cernavodă și de o creștere puternică a prețului energiei pe piața spot.

Blocul Național Sindical a transmis marți, 8 septembrie, un nou avertisment privind situația energetică și solicită Parlamentului să intervină prin constituirea unei comisii de anchetă.

Confederația spune că problemele nu mai pot fi analizate separat, „de la o criză la alta”, și cere o investigație asupra producției, formării prețurilor, furnizorilor, traderilor, activității ANRE, gazelor din Marea Neagră și securității aprovizionării pentru sezonul rece.

„Consumatorii români nu trebuie să plătească prețul incompetenței, al întârzierilor administrative și al deciziilor netransparente din sectorul energetic”, transmite BNS.

Prima vulnerabilitate înainte de iarnă: depozitele de gaze sunt la aproximativ 73%

Una dintre principalele teme ridicate de BNS este nivelul stocurilor de gaze.

Confederația arată că depozitele României sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 73%, față de un nivel de 92% prevăzut, potrivit BNS, în programul de înmagazinare.

Datele europene confirmă ordinul de mărime: Gas Infrastructure Europe indica pentru România, la 7 septembrie, un grad de umplere de 73,57%, echivalentul a aproximativ 24,91 TWh de gaze. Media Uniunii Europene era de numai 66,9%.

BNS cere ca o eventuală comisie parlamentară să analizeze explicit securitatea aprovizionării cu gaze naturale în această iarnă.

Vine și scumpirea Hidroelectrica: +13% la energia activă

Presiunea apare și pe piața electricității.

Hidroelectrica a anunțat că, din octombrie, pentru clienții noi și contractele care ajung la termen, prețul energiei active crește de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. Majorarea componentei de energie activă este de aproximativ 13%, iar compania estimează că impactul asupra facturii finale va fi de aproximativ 7%, în funcție de zona de distribuție.

Compania de stat explică ajustarea prin creșterea generală a costurilor și prin condițiile hidrologice nefavorabile. Hidroelectrica arată că, din iunie, debitele de pe aproape toate amenajările hidro importante au coborât sub jumătate din mediile multianuale.

BNS include această scumpire între semnalele care, în opinia sa, justifică intervenția Parlamentului.

Sistemul energetic a trecut printr-o vară dificilă: prețul spot a urcat cu 26% într-o lună

Avertismentul sindicatelor vine într-un context deja tensionat.

România a funcționat din 13 august fără producție nucleară la Cernavodă, după problemele provocate de debitul foarte redus al Dunării.

Potrivit unei analize CITR publicate marți, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare a ajuns în august la 793 lei/MWh, cu aproximativ 26% peste luna iulie și aproape dublu față de august 2025, când media era de 396 lei/MWh. În anumite ore de seară, sistemul a fost dependent de importuri.

BNS invocă în comunicatul său atât situația Nuclearelectrica, cât și problemele de producție ale Hidroelectrica printre motivele pentru care cere o analiză amplă a sectorului.

Peste un miliard de euro, factura restantă reclamată de furnizori

Un alt punct sensibil este situația financiară a furnizorilor.

BNS susține că sumele pe care aceștia le au de recuperat de la stat depășesc un miliard de euro și avertizează asupra unui posibil efect în lanț.

Confederația spune că există riscul ca furnizorii să încorporeze costurile financiare în prețurile cerute clienților, urmând să primească ulterior și compensațiile restante de la stat.

Tocmai de aceea, BNS cere ca Parlamentul să analizeze atât comportamentul furnizorilor și traderilor, cât și mecanismul de formare a prețurilor și efectul asupra populației, IMM-urilor și industriei.

Acuzații la adresa ANRE: „Întârzieri de peste șase luni” și documente suplimentare

Comunicatul conține și acuzații directe la adresa Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

BNS susține că există sesizări privind întârzieri de peste șase luni pentru unele licențe și autorizații și afirmă că, în anumite situații, ANRE ar solicita documente care nu sunt prevăzute de reglementările legale.

Anterior, confederația ceruse convocarea conducerii ANRE pentru explicații privind autorizarea unor capacități noi de producție și stocare. BNS afirmă că nu a primit răspuns.

În solicitarea de marți, sindicatele merg mai departe și cer ca o comisie parlamentară să investigheze inclusiv ceea ce BNS califică drept „abuzuri în eliberarea licențelor și autorizațiilor”, precum și modul în care ANRE își exercită atribuțiile de reglementare și control.

Miza Neptun Deep: contract de peste 2,4 miliarde de euro

Conflictul dintre BNS și autorități are însă și o miză mult mai mare, pe termen lung.

Pe 18 august, confederația i-a cerut președintelui Nicușor Dan o dezbatere în CSAT privind achizițiile de gaze din Neptun Deep.

Legea nr. 171/2026 prevede, potrivit BNS, achiziționarea de către stat a 49,9 milioane MWh de gaze de la OMV Petrom în perioada 2027–2034, la un preț de 48,752 euro/MWh, valoarea totală depășind 2,4 miliarde de euro.

Datele au fost prezentate și în scrisoarea deschisă transmisă de BNS președintelui României. Confederația a cerut atunci o analiză asupra efectului prețului stabilit prin lege asupra bugetului de stat, facturilor, industriei și competitivității economiei.

BNS afirmă că apelul pentru o discuție în CSAT a rămas fără răspuns.

BNS cere Parlamentului să deschidă „cutia neagră” a pieței de energie

Solicitarea adresată acum Parlamentului are o arie foarte largă.

BNS vrea ca o comisie de anchetă să verifice câtă energie poate produce România acum și în anii următori, cum se formează prețurile, ce rol au furnizorii și traderii, ce protecție au consumatorii vulnerabili și firmele, cum acționează ANRE și cum a fost aplicat dreptul de preempțiune pentru gazele din Marea Neagră.