Beneficiile laptelui matern: ce arată un nou studiu

Un nou studiu arată că anumite componente ale laptelui matern pot aduce noi beneficii pentru sănătatea bebelușilor. Cum poate fi influențat intestinul în primele luni de viață ale celor mici.

Un studiu internațional condus de Consiliul Național de Cercetare (CSIC) a examinat modul în care anumite componente ale laptelui matern influențează bacteriile care colonizează intestinul în primele luni de viață. Concluziile arată că laptele matern contribuie la limitarea prezenței genelor de rezistență la antibiotice în intestinul lor, potrivit Euronews, citat de Mediafax.

Cercetarea constată că alăptarea exclusivă la sân este asociată cu o abundență și o diversitate mai scăzută a genelor de rezistență antimicrobiană în intestinele bebelușilor. „Promovarea alăptării pare a fi o strategie eficientă pentru reducerea genelor de rezistență antimicrobiană prezente în comunitățile bacteriene intestinale, într-o etapă critică a dezvoltării microbiotei”, explică M. Carmen Collado, cercetător CSIC.

Rolul esențial al oligozaharidelor (HMO) în microbiota celor mici

Unul dintre factorii cheie constă în oligozaharidele din laptele matern (HMO). Acestea sunt molecule care apar în mod natural în laptele matern și pe care bebelușii nu le digeră direct. Totuși, servesc drept hrană pentru anumite bacterii intestinale benefice și ajută la menținerea unui echilibru al microbiotei.

Cercetătorii au descoperit că unele dintre aceste componente sunt asociate cu o prezență mai scăzută a anumitor gene care conferă rezistență la antibiotice. „Organismele de sănătate pentru sănătate (HMO) acționează ca modulatori ecologici ai microbiotei intestinale: Acestea promovează creșterea microorganismelor capabile să le utilizeze și pot limita răspândirea bacteriilor purtătoare de gene de rezistență specifice”, spune Collado, potrivit sursei.

Primele luni de viață, o etapă decisivă pentru dezvoltarea copilului

„Primele luni de viață reprezintă o fereastră critică în care microbiota intestinală se formează și în care diferiți factori de mediu, cum ar fi modul de naștere sau hrănirea, pot lăsa o amprentă durabilă”, explică Anna Samarra, cercetătoare la Universitatea din California, San Diego.