Avertismentul profesorului Ioan-Aurel Pop: „Progresismul” și neomarxismul amenință valorile Europei: „Dacă ucidem aceste caracteristici, ce punem în loc?”

Președintele Academiei Române, clujeanul Ioan-Aurel Pop, a transmis un mesaj ferm cu ocazia Zilei Imnului Național, susținând că „Deșteaptă-te, române!” nu și-a pierdut actualitatea, în ciuda vocilor care consideră că simbolurile naționale nu mai au relevanță în societatea modernă. Istoricul argumentează că imnul exprimă valori universale precum libertatea, egalitatea și identitatea europeană, iar acestea sunt la fel de importante și astăzi.

Avertisment pentru Europa: „Progresismul și neomarxismul amenință specificul continentului”

Ioan-Aurel Pop atrage atenția că simbolurile unui stat – imnul, steagul, stema sau sărbătoarea națională – trebuie respectate de fiecare cetățean și amintește că în multe state există chiar sancțiuni pentru profanarea lor. El critică ideea că asemenea simboluri ar fi devenit depășite. „Imnul de stat trebuie să exprime esența unor idealuri și realizări din trecutul unei țări sau al unui popor. De regulă, orice imn este legat de momente istorice memorabile (...), încât intonarea lui să trezească – deopotrivă prin versuri și muzică – emoții deosebite, sentimente înălțătoare”, afirmă istoricul.

„Imnul României nu este nici xenofob, nici șovin”

Președintele Academiei Române respinge criticile potrivit cărora versurile imnului ar fi învechite sau naționaliste. El subliniază că textul scris de Andrei Mureșanu în timpul Revoluției de la 1848 nu îndeamnă la ură împotriva altor popoare, ci la apărarea libertății. „Imnul României este departe de asemenea orgolii și de o astfel de trufie. Românii considerau la 1848 că au și ei dreptul la libertate, împreună cu toate popoarele”, explică Ioan-Aurel Pop.

Una dintre cele mai dure afirmații din mesajul profesorului clujean vizează direcția în care se îndreaptă civilizația europeană. Ioan-Aurel Pop susține că Europa s-a construit pe două fundamente – moștenirea greco-romană și creștinismul – iar renunțarea la acestea riscă să producă o criză profundă.„„Progresismul”, neomarxismul – cu toate mișcările și componentele lor – amenință acest specific al Europei și al civilizațiilor desprinse din acest specific și care au ajuns să fie de vârf tocmai prin dezvoltarea acestor baze puse demult. Dacă ucidem aceste caracteristici, ce punem în loc?  Europa s-a construit pe clasicismul greco-roman și pe creștinism, realități care au asigurat specificul bătrânului continent”, afirmă istoricul. El avertizează că „progresismul” și „neomarxismul”, împreună cu ideologiile asociate lor, pun în pericol aceste valori și întreabă retoric: „Dacă ucidem aceste caracteristici, ce punem în loc?”. În opinia sa, renunțarea la meritocrație și competiție va conduce „la marasm și incertitudine”.