Autoritatea Electorală, condusă de fostul lider PSD Adrian Țuțuianu, vrea schimbări la vot: renunţarea la ştampile, autocolante, buletine-broşură / Țuțuianu cere urne care să numere automat voturile

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregăteşte o transformare profundă a modului în care se vor desfăşura viitoarele procese electorale din România, vizând o reducere a costurilor şi simplificarea logisticii din secţiile de votare, cum ar fi renunţarea la ştampile, autocolante şi buletine-broşură şi, eventual, introducerea unor urne inteligente cu scanare, a anunţat vineri, la Târgu Mureş, preşedintele instituţiei, Adrian Ţuţuianu, transmite Agerpres.

El a catalogat logistica electorală din România drept „depăşită” şi a anunţat că AEP va lansa în această toamnă un proiect-pilot, în colaborare cu administraţiile locale, pentru a testa tehnologii noi şi măsuri de simplificare a procedurilor de vot.

„Mă gândesc că am putea avea urne care să fie un pic mai inteligente, în sensul de a număra buletinele de vot cu scanare, sau am putea să avem chiar urne, într-un viitor, care nu doar să scaneze, ci să poată scoate şi opţiunile de vot. Cred că a venit vremea să renunţăm şi la ştampilele cu menţiunea ‘Votat’ şi tuş. Putem să folosim şi un pix şi o căsuţă în care cetăţeanul să marcheze cu un X, cu un DA, opţiunea de vot”, a declarat Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, oficialul a subliniat că noile cărţi electronice de identitate obligă instituţia să elimine definitiv autocolantele aplicate tradiţional pe spatele documentelor.

„Este clar că trebuie să renunţăm la celebrele autocolante care se pun pe buletine pentru că (…), ştiţi foarte bine, actele de identitate noi în format electronic nici măcar nu mai permit o asemenea soluţie”, a spus Ţuţuianu.

O altă schimbare vizează eliminarea buletinelor de vot voluminoase, de tip broşură, în special la alegerile locale, măsură fundamentată pe o analiză extinsă a sistemelor de logistică din 22 de state membre ale Uniunii Europene.

„Ne gândim să simplificăm buletinul de vot. Există state în care, mai ales unde sunt foarte mulţi candidaţi la locale, nu se mai trec toţi candidaţii de la un partid politic, să ai 20 de pagini ale buletinului de vot, ci se trec în chenar partidele politice, lista se afişează la secţia de vot (…). Ar putea să fie un buletin de o pagină, cu o reducere corespunzătoare de costuri şi, în acelaşi timp, şi cu o simplificare şi o uşurare a muncii de numărare, de consemnare a rezultatelor votării”, a explicat Ţuţuianu.

Şeful AEP a confirmat că instituţia pe care o conduce solicită o extindere a prerogativelor legale.

„Există acuza în spaţiul public că noi, Autoritatea Electorală Permanentă, ne dorim competenţe mai mari. Răspunsul este da, ne dorim competenţe mai mari. (…) Eu cred că cele mai multe atribuţii trebuie să le aibă Autoritatea Electorală Permanentă, mai puţine atribuţii la Guvern, mai puţine atribuţii la primării, la prefecturi, de exemplu, legate de procesul electoral. Prefecturile, de exemplu, trebuie să asigure ordinea, liniştea publică într-o zi de vot şi nu să fie implicate în procesul electoral, primarii la fel”, a subliniat el.

În plus, preşedintele AEP a anunţat o reformă a Corpului Experţilor Electorali, structură ce numără aproximativ 40.000 de persoane eligibile pentru a deveni preşedinţi sau locţiitori ai secţiilor de votare, recunoscând că problemele apărute la ultimele scrutine au fost cauzate de o pregătire deficitară şi de un sistem de testare ineficient.

„Avem o serie de provocări. Ei dau un examen într-un format online care nu cred că e suficient de concludent pentru nivelul de pregătire. N-a existat, din foarte multe motive, unele obiective, altele subiective, o formă continuă de contact, de pregătire a acestor persoane. Rezultatul s-a văzut în 2024. Foarte mulţi dintre ei n-au ştiut să gestioneze corespunzător procesul electoral”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.

Pe lângă măsurile administrative, AEP îşi propune intensificarea programelor de educaţie democratică în licee  şi universităţi pentru a combate fenomenul dezinformării de pe reţelele sociale, sursa principală de informare pentru majoritatea tinerilor.