Aproape 10.000 de bucureșteni au spus cum ar trebui să arate noul Parcul Herăstrău: toalete curate, mai mulți copaci, alei refăcute și un lac mai curat / Rezultatul care a surprins organizatorii: aproape 4 din 10 ar face voluntariat pentru parc

Aproape 10.000 de bucureșteni au participat la cea mai amplă consultare publică organizată până acum despre viitorul Parcului Regele Mihai I (Herăstrău), iar rezultatele arată că oamenii nu își doresc transformări spectaculoase, ci rezolvarea problemelor de bază: toalete curate, alei reparate, mai mulți arbori, un lac mai curat și o administrare mai bună.

Consultarea, realizată de Fundația Comunitară București în parteneriat cu Primăria Capitalei, va sta la baza planului de management și a masterplanului de regenerare a celui mai mare parc din București. Consultarea s-a desfășurat pe parcursul a 30 de zile și a cuprins 45 de întrebări grupate în nouă secțiuni tematice. În total au fost analizate 9.780 de chestionare valide și complete, organizatorii apreciind că este cea mai amplă cercetare de acest tip dedicată unui parc din Capitală.

„Avem deja un punct de vedere al bucureștenilor”

Directorul executiv al Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi, spune că participarea a depășit așteptările organizatorilor.

„În urmă cu două luni am pornit o consultare online în colaborare cu Primăria Capitalei. Pe noi ne-a surprins numărul mare de răspunsuri. Avem aproape 10.000 de oameni care au completat acest chestionar. Din punct de vedere sociologic nu este reprezentativ statistic pentru București, însă atunci când vorbim de 10.000 de oameni care au un punct de vedere, înseamnă că deja avem un punct de vedere al bucureștenilor.”

Participanții sunt, în majoritate, utilizatori frecvenți ai parcului. Aproape două treimi îl vizitează cel puțin o dată pe săptămână, iar aproape jumătate locuiesc la peste cinci kilometri distanță, ceea ce arată că Herăstrăul este un parc de interes pentru întregul București, nu doar pentru cartierele din jur.

Nota primită de Herăstrău: doar 2,56 din 5

Rezultatele consultării arată că imaginea actuală a parcului este departe de a-i mulțumi pe vizitatori.

Herăstrăul a primit o notă medie de 2,56 din 5, iar aproape jumătate dintre respondenți (43,8%) s-au declarat nemulțumiți de starea actuală a parcului. Alți 43,7% consideră situația doar acceptabilă, iar doar 12,5% spun că sunt mulțumiți. De asemenea, 41,2% afirmă că preferă alte parcuri din București, în timp ce doar 38,1% spun că aleg Herăstrăul înaintea celorlalte spații verzi.

Potrivit Alinei Kasprovschi, răspunsurile deschise arată însă că oamenii văd un potențial uriaș în acest parc.

„Foarte multă lume a menționat cuvântul «potențial» în cazul Herăstrăului. Asta înseamnă că oamenii au niște așteptări, dar de asemenea cred că este posibil. Le place lacul, dimensiunile parcului și vegetația care este aici de 100 de ani. Ce nu apreciază sunt aleile și pavajele degradate, toaletele publice, vegetația neîngrijită și zona de terase. Oamenii pleacă de la lucruri foarte simple, de infrastructură de bază.”

Toaletele, principala necesitate semnalată

Cea mai importantă investiție cerută de bucureșteni este amenajarea unor toalete publice permanente și curate.

Nu mai puțin de 85,5% dintre respondenți au indicat această necesitate.

Pe următoarele locuri în clasamentul priorităților se află:

plantarea mai multor arbori și vegetație pentru umbră și răcoare – 78,6%; refacerea aleilor și pavajelor – 77,9%; îmbunătățirea calității apei lacului – 71,2%; cișmele funcționale – 68,9%; mobilier urban nou – 61,6%; pistă dedicată alergării – 58,5%; acces mai bun la malul lacului – 56,9%; facilități pentru activități nautice – 56,2%; infrastructură separată pentru biciclete și trotinete – 53,8%.

De asemenea, jumătate dintre participanți au spus că își doresc folosirea unor materiale naturale și reducerea suprafețelor betonate în amenajările viitoare.

Vegetația și fauna, printre marile preocupări

Rezultatele consultării arată că vizitatorii sunt preocupați și de degradarea patrimoniului natural al parcului.

Potrivit organizatorilor, aproape 600 de persoane au menționat în răspunsurile deschise vegetația neîngrijită și dispariția faunei din parc. În același timp, mulți respondenți au cerut păstrarea caracterului semisălbatic al unor zone și găsirea unor soluții pentru reducerea conflictelor dintre pietoni, bicicliști și utilizatorii de trotinete electrice.

„Aproape 600 de oameni au menționat vegetația neîngrijită și dispariția faunei din parc. Își doresc păstrarea caracterului semisălbatic și menționează conflictul pe care îl vedem de obicei între pietoni, bicicliști și trotinetiști și care va trebui rezolvat.”

Bucureștenii vor să participe la transformarea parcului

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale cercetării este disponibilitatea oamenilor de a se implica direct în regenerarea Herăstrăului.

Potrivit Fundației Comunitare București:

63% vor să fie informați și consultați în continuare; 38% spun că ar face voluntariat în parc; 28% sunt dispuși să doneze bani pentru regenerarea acestuia.

„Credem că foarte multă lume iubește acest parc și își dorește să se implice dincolo de a-l folosi, dincolo de a-și da cu părerea. Vor să facă parte din următoarea dezvoltare”, a declarat Alina Kasprovschi.

Ciucu: „Este foarte bine să ascultăm oamenii”

Primarul general Ciprian Ciucu spune că rezultatele consultării vor reprezenta baza tuturor documentațiilor care vor fi elaborate pentru regenerarea Herăstrăului.

„Aceste date vor sta la baza temelor de proiectare pentru etapele următoare”, a declarat edilul la începutul conferinței.

Ulterior, acesta a explicat că unul dintre motivele pentru care Primăria a construit un parteneriat cu Fundația Comunitară București, Asociația Peisagiștilor din România și Institutul Național al Patrimoniului este tocmai implicarea comunității în procesul decizional.

„Nu e bine să vină o firmă de apartament care să facă design-uri de întâmplare în parc. Așa vom asigura și transparența, și participarea. Este foarte bine să ascultăm oamenii.”

Rezultatele consultării vor fi folosite pentru elaborarea planului de management al Parcului Herăstrău și a masterplanului de investiții, documente care vor stabili etapele regenerării celui mai mare parc al Capitalei.

În prezent, Lacul Herăstrău este golit, un fir de apă al râului Colentina fiind menținut pentru a asigura conectivitatea cu celelalte lacuri din salba Colentinei și pentru a permite relocarea naturală a faunei.

Începând din această vară, cu doi ani întârziere, sunt în desfășurare lucrările de consolidare a malurilor, urmând ca în etapele următoare să fie reabilitate aleile, spațiile verzi, mobilierul urban și zonele degradate ale parcului.