AFP în Transilvania, reportaj despre ”agonia celor 160 de biserici fortificate săsești” /  ”Un fenomen unic care riscă să dispară” / Primar: „Văd turiștii de la fereastra primăriei. Toți fac poze la zidul avariat”

Zidul prăbușit de la Biserica fortificată din Moșna, județul Sibiu e punctul de plecare al unui reportaje realizat de Agenția France Press (AFP) în Transilvania. Jurnaliștii francezi vorbesc despre ”agonia celor 160 de biserici fortificate săsești”, după ce majoritatea sașilor de aici au plecat de mult din țară.

Construite la sfârșitul Evului Mediu de comunitățile de cultură germană din România ca refugiu pentru o populație care, chiar și atunci, era nevoită să se apere din cauza statutului său de minoritate, acestea se află într-o stare gravă de abandon de când, datorită lui Ceaușescu, românii de origine germană au emigrat aproape în totalitate. Iar acum, într-una dintre cele mai sărace țări din UE, nu există fonduri pentru a le readuce la viață, scrie AFP, preluat de La Repubblica.

Construite la sfârșitul Evului Mediu pentru a servi drept refugiu în caz de atac, bisericile fortificate sașe din Transilvania sunt, la fel ca mănăstirile cu fațadele exterioare pictate din Bucovina, situată în apropiere, una dintre atracțiile unice din România central-estică. Din păcate, acestea riscă serios să se prăbușească, în ciuda eforturilor depuse pentru a le conserva și a le reda viața.

Zidul prăbușit de la Moșna

Un episod recent a confirmat acest lucru în mod brutal: într-o noapte de iunie, unul dintre zidurile exterioare ale bisericii fortificate istorice din satul Mosna s-a prăbușit.

De atunci, Mariana Rempler, ultima femeie din comunitatea saxonă a satului, trăiește cu teama că biserica – care atrage 4.000 de vizitatori pe an – ar putea pierde și unul dintre turnurile sale.

„Am simțit o durere imensă. A fost ca și cum m-aș fi prăbușit și eu odată cu acel zid”, mărturisește femeia în vârstă de 74 de ani agenției de presă France Presse, rememorând întâmplarea cu lacrimi în ochi chiar în interiorul bisericii unde a fost botezată și unde s-a căsătorit.

Biserica din Mosna face parte din cele peste 160 de biserici fortificate din Transilvania, construite de minoritatea germană pentru a permite populației să găsească adăpost în spatele zidurilor defensive, având în vedere că regiunea era la acea vreme un teritoriu de frontieră disputat.

Procesul natural de îmbătrânire a bisericii a suferit o accelerare bruscă în perioada comunistă, când, pe măsură ce sașii părăseau România – în mare parte pentru a scăpa de regimul lui Nicolae Ceaușescu – la fel ca numeroase biserici similare din zonă, a început să se deterioreze, din cauza lipsei de persoane care să o îngrijească și a resurselor necesare pentru restaurări.

Bisericile fortificate figurează în catalogul monumentelor istorice, iar clădirile din oraș, care rămâne una dintre cele mai sărace din UE, nu le scutesc, din păcate, de abandon și ruină.

„Un nou concept pentru a supraviețui”

Chiar și clădiri precum cea din Moșna, care a beneficiat totuși de lucrări de renovare după căderea comunismului în 1989, rămân în pericol, deoarece este dificil să se găsească fondurile necesare pentru consolidarea lor. Din cei 300.000 de sași care locuiau în Transilvania înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, astăzi au mai rămas aproximativ 10.000.

Potrivit declarațiilor lui Cristian Cismaru, directorul Fundației Bisericilor Fortificate, jumătate din totalul bisericilor fortificate – adică aproape 80 de clădiri, printre care și cea din Mosna – a fost supusă unor lucrări de restaurare în ultimii 35 de ani sau va fi restaurată în următorii cinci ani. Fundația colaborează cu Biserica Evanghelică din România pentru a conserva aceste monumente istorice grație subvențiilor și donațiilor; 85% din fonduri provin de la Uniunea Europeană. „Nu cred că vom reuși să ne ocupăm de cealaltă jumătate a patrimoniului nostru în timpul vieții noastre. Aceasta va fi sarcina generațiilor viitoare”, mărturisește Cismaru în timpul unui brunch organizat împreună cu comunitatea locală pentru turiști, urmat de o vizită la biserica din satul Cincsor, situat la 60 de kilometri sud-est de Mosna.

Cismaru le explică participanților că o treime din prețul biletului de intrare (30 de euro) va fi destinată unui proiect de dezvoltare locală. „Rolul nostru, al celor care trăim în Transilvania – indiferent de naționalitate, etnie sau religie – afirmă el – este acela de a continua să păstrăm aceste monumente”. „Vrem să insuflăm o nouă viață acestor biserici fortificate”, conchide el. Una dintre propunerile pentru conservarea clădirilor prevede transformarea lor în spații culturale.

Fotografiile cu cărămizile împrăștiate

În ultimele săptămâni, aceste biserici fortificate au găzduit zeci de evenimente în cadrul celui mai mare festival anual din România dedicat valorificării patrimoniului saș. Potrivit organizatorilor, evenimentul a atras anul acesta aproape 10.000 de vizitatori, un număr record. La Mosna, primarul, Dumitru Nutu, observă că, după prăbușirea zidului, un număr și mai mare de turiști vin să viziteze biserica, principala atracție a satului. „Îi văd de la fereastra primăriei: toți fac poze la zidul avariat”, spune primarul.

Sute de cărămizi împrăștiate, acoperite cu o folie de plastic, se adună la poalele turnului aflat în pericol, care fusese consolidat cu grinzi de lemn în 2017. François Régis, un turist francez în vârstă de 53 de ani, aflat în vizită împreună cu soția sa, descrie biserica drept „magnifică”. „Combinația dintre elementele gotice și cele defensive este întotdeauna interesantă. În ansamblu, conceptul de biserică fortificată este destul de fascinant”.

Rempler fotografiază turnul aproape zilnic, dar cu scopul de a documenta fisurile vizibile și de a solicita o intervenție rapidă.

„Mă tem că, în decurs de o lună sau două, acest turn nu va mai sta în picioare”, având în vedere că zidul care îl susținea nu mai există.

Totul în speranța că prăbușirea zidului va constitui un impuls decisiv și va duce la găsirea unei soluții, mai scrie AFP.