Admiterea la liceu devine bătaie de joc pentru elevi: Copiii care vor la licee de top dau 4 probe diferite în două săptămâni. Liceele de fițe au câștigat!

Editorial

Ne batem joc de copiii noștri! Admiterea la liceu se schimbă radical din 2027. Pentru un loc la un liceu de top, elevii pot ajunge să dea patru probe grele în două examene, la doar două săptămâni distanță

Există reforme care simplifică viața elevilor și există reforme care reușesc să transforme un sistem deja stresant într-un adevărat calvar. Sunt convinsă că noua admitere la liceu, pregătită pentru generația care termină clasa a VIII-a în 2027, riscă să intre fără probleme în a doua categorie.

Vreau să precizez de la bun început că nu am copil care să dea Evaluarea Națională, am trecut de aceasta etapă, deci nu există niciun fel de interes personal.

Ani întregi ni s-a spus că Evaluarea Națională pune o presiune enormă pe niște copii de 14-15 ani, că un singur examen nu ar trebui să decidă atât de mult din viitorul lor și că sistemul românesc trebuie să se uite mai atent la parcursul elevului, nu doar la câteva ore de examen. Soluția găsită acum? Nu eliminăm presiunea. Nu o reducem. O dublăm și mai adăugăm un examen.

Sunt realmente uimită cu câtă ușurință acceptăm această bătaie de joc și calvar pentru copiii noștri la început de adolescență, doar pentru ca liceele de TOP să își poată selecta copiii, așa cum vor ele. Deci nu mai alege copilul liceul pe care-l dorește, dintr-o listă de sute, în ordinea mediilor. Ci liceul îl alege pe el. Sau NU! Pentru cine facem așadar acest sistem de educație? Îl facem pentru copiii noștri sau îl facem pentru licee? Căci în forma actuală copiii sunt complet dezavantajați. 

Un elev care vrea să intre la unul dintre liceele foarte bune din România poate ajunge să susțină mai întâi Evaluarea Națională la Limba română și Matematică, iar imediat după afișarea rezultatelor să intre într-un nou concurs, cu încă două probe, la alte discipline. Pentru Științe ale Naturii, de exemplu, acestea pot fi Biologie, Chimie sau Fizică. Cu alte cuvinte, un copil aflat la finalul clasei a VIII-a poate fi obligat să se pregătească serios, în același an, la patru materii diferite.

Și nu vorbim despre niște teste simbolice. Proiectul de metodologie spune explicit că noul concurs are caracter de selecție, iar probele vor avea „dificultate peste medie”.

Mai grav este ritmul în care toate acestea sunt înghesuite. Evaluarea Națională are loc la finalul lunii iunie, rezultatele finale sunt programate pentru 7 iulie, înscrierea la concursul de admitere pentru 8 iulie, iar noile probe pentru 9 și 12 iulie. Practic, copilul abia află rezultatul unuia dintre cele mai importante examene din viața lui și este trimis imediat să dea încă două probe de selecție.

Asta nu mai seamănă cu o „șansă în plus”. Pentru elevii care vor liceele de top, poate deveni aproape o obligație. Liceele vor putea ocupa prin propriul concurs până la 50% din locuri înaintea repartizării computerizate generale. Dacă jumătate dintre locurile unui liceu foarte căutat sunt deja puse în joc prin concurs, câți părinți își vor permite să-i spună copilului: „Nu participa, așteptăm repartizarea”?

Și aici apare poate cea mai absurdă parte a întregului mecanism: repartizarea computerizată se desfășoară după concursurile liceelor. Elevul nu știe mai întâi unde l-ar duce media de la Evaluarea Națională și apoi decide dacă încearcă să obțină ceva mai bun prin concurs. Trebuie să participe la concurs înainte să afle rezultatul repartizării generale. Dacă este respins, merge mai departe la repartizare. Dacă este admis și vrea totuși să încerce repartizarea, trebuie să renunțe în scris la locul câștigat.

Este greu de înțeles cum un sistem care pretinde că pune elevul în centrul educației ajunge să creadă că soluția pentru copiii de 14-15 ani este să-i pregătească simultan pentru patru materii, să-i treacă prin două runde de examene grele și să concentreze tot acest stres în câteva săptămâni.

Poate că pe hârtie noua admitere oferă „mai multe căi” de acces la liceu. Pentru un copil care visează însă la un liceu foarte bun, realitatea poate fi mult mai simplă și mai dură: mai multe materii, mai multe examene, mai multă meditație, mai mult stres și o miză uriașă pusă pe umerii unui adolescent care nici măcar nu a împlinit, în multe cazuri, 15 ani.

Admiterea la liceu se poate transforma, din 2027, într-un adevărat maraton al examenelor pentru elevii care termină clasa a VIII-a. Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică noua Metodologie-cadru pentru admiterea în învățământul liceal, iar schimbările sunt uriașe pentru generația care va susține Evaluarea Națională anul viitor și care intră acum în 2026 în clasa a VIII-a.

Elevii vor continua să susțină obligatoriu Evaluarea Națională, însă liceele vor putea organiza propriul concurs de admitere pentru până la 50% din locuri, pentru anumite specializări sau chiar pentru toate specializările.

Asta înseamnă că, în cazul liceelor foarte căutate care decid să folosească procentul maxim permis de lege, jumătate dintre locuri pot fi ocupate înainte de repartizarea computerizată generală, printr-un nou concurs.

În plus, până la 10% dintre locuri sunt prevăzute pentru ocupare prioritară, pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională și a opțiunilor, de către elevii cu dizabilități și/sau CES și elevii de etnie romă. Locurile rămase după concurs și după aceste repartizări prioritare vor fi atribuite prin repartizarea computerizată.

Cu alte cuvinte, într-un scenariu în care un liceu organizează concurs pentru procentul maxim de 50% și sunt utilizate integral și locurile prevăzute pentru repartizările prioritare, cel puțin 40% din locurile din planul obișnuit de școlarizare rămân pentru repartizarea computerizată generală.

Este o schimbare uriașă față de sistemul cu care elevii și părinții s-au obișnuit.

.Evaluarea Națională nu dispare. Dimpotrivă: peste ea se adaugă un nou concurs. Nu este deloc «o șansă în plus». Pentru liceele de top, concursul este în mod REAL obligatoriu, deși Ministerul spune că NU. Altfel îți reduci enorm șansele de a intra

Una dintre cele mai importante precizări este că noul concurs de admitere nu înlocuiește Evaluarea Națională. Elevii care vor să participe la concursurile organizate de licee trebuie mai întâi să susțină Evaluarea Națională. Mai mult, pentru a avea dreptul să participe la concurs trebuie să obțină minimum nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale, după soluționarea contestațiilor.

Metodologia precizează chiar că noul concurs de admitere la liceu are „caracter de selecție”, iar probele vor avea o „dificultate peste medie”.

Așadar, nu vorbim despre o simplă verificare suplimentară sau despre o formalitate.

După examenul național de la finalul clasei a VIII-a, adolescenții care aspiră la unul dintre locurile scoase la concurs de liceele foarte căutate vor intra, practic imediat, într-un al doilea examen de selecție.

Patru materii pentru un elev de 14-15 ani care vrea la Științe ale Naturii

Noul sistem poate duce la situația în care un elev să fie nevoit să se pregătească serios pentru patru discipline diferite în clasa a VIII-a. Exemplul cel mai simplu este specializarea Științe ale Naturii.

Pentru Evaluarea Națională, elevul trebuie să se pregătească la:

• Limba și literatura română;
• Matematică.

Dacă liceul dorit organizează și concurs pentru Științe ale Naturii, elevul va mai susține două probe, alese de liceu dintre:

• Biologie – materia claselor V-VIII;
• Chimie – materia claselor VII-VIII;
• Fizică – materia claselor VI-VIII.

Concursul de admitere va consta obligatoriu în două probe, alese de unitatea de învățământ dintre disciplinele stabilite pentru profilul și specializarea respectivă, iar subiectele vor fi standardizate și unice la nivel național.

Practic, un copil care își dorește un loc la Științe ale Naturii într-un liceu de top ar putea ajunge să se pregătească simultan pentru Română, Matematică și încă două dintre disciplinele Biologie, Chimie și Fizică. Iar dacă liceul la care îți dorește să ajungă oerganizează sau nu concurs, elevul va afla abia la 1 octombrie 2026.

Iar miza este enormă.

La Matematică-Informatică, Filologie și Științe Sociale apar alte discipline de concurs

Lista propusă de Minister diferă în funcție de specializare.

Pentru Matematică-Informatică, cele două probe vor fi selectate dintre:

• Matematică – clasele V-VIII;
• Informatică & TIC – clasele V-VIII;
• Fizică – clasele VI-VIII.

Pentru Științe ale Naturii:

• Biologie – clasele V-VIII;
• Chimie – clasele VII-VIII;
• Fizică – clasele VI-VIII.

Pentru Filologie:

• Limba și literatura română – clasele V-VIII;
• o limbă modernă de circulație internațională, nivel A2;
• Elemente de limbă latină și de cultură romanică – clasa a VII-a.

Pentru Științe Sociale:

• Geografie – clasele V-VIII;
• Educație socială – clasele V-VIII;
• Istorie – clasele V-VIII.

Fiecare liceu care organizează concurs va alege două dintre disciplinele prevăzute pentru specializarea respectivă.

Liceele stabilesc ce două probe dau elevii și cât valorează acestea în media finală

Există încă un element care complică situația. Deși subiectele sunt unice la nivel național, fiecare liceu își stabilește disciplinele de concurs, dintre cele permise pentru specializarea respectivă.

Mai mult, fiecare unitate de învățământ își va stabili procedura concursului, criteriile de admitere și ponderea pe care rezultatele probelor de concurs o vor avea în media finală de admitere.

Metodologia prevede explicit că rezultatele probelor de admitere vor intra în media de admitere într-o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ. Pentru departajarea candidaților cu medii egale, liceele pot lua în calcul inclusiv rezultatele de la Evaluarea Națională și/sau rezultatele obținute în clasele V-VIII.

Prin urmare, doi elevi care candidează la aceeași specializare, dar la licee diferite, ar putea întâlni formule diferite de calcul al mediei și chiar combinații diferite de discipline.

Elevii află abia la începutul clasei a VIII-a ce îi așteaptă

Pentru prima generație vizată, liceele și inspectoratele trebuie să publice informațiile privind concursurile la 1 octombrie 2026. Atunci ar urma să fie cunoscute disciplinele de concurs, procedura de organizare, criteriile de admitere și modul de calcul al mediei.

Asta înseamnă că elevii care intră în clasa a VIII-a în septembrie vor afla concret, la aproximativ o lună după începerea anului școlar și cu circa nouă luni înaintea examenelor, ce două discipline suplimentare trebuie să pregătească pentru liceul dorit. Metodologia prevede că inspectoratele publică până la 1 octombrie lista liceelor care organizează concurs, iar liceele publică disciplinele și regulile acestuia.

Pentru o familie care țintește un liceu foarte bun, pregătirea pentru clasa a VIII-a se poate schimba astfel radical după ce anul școlar a început deja.

Calendar infernal: Evaluarea Națională se termină, iar imediat începe admiterea la liceu

Calendarul propus arată cât de comprimată va fi vara elevilor. Evaluarea Națională este programată în perioada 22-25 iunie 2027, iar rezultatele finale, după contestații, sunt programate pentru 7 iulie.

Imediat după aceea începe concursul pentru licee:

8 iulie 2027 – înscrierea la concursul de admitere;

9 și 12 iulie 2027 – susținerea celor două probe;

14 iulie 2027 – comunicarea rezultatelor până la ora 10:00 și depunerea contestațiilor;

15 iulie 2027 – rezultatele finale și depunerea cererilor de retragere de către candidații admiși care renunță la loc.

Așadar, după săptămâni de stres pentru Evaluarea Națională și după așteptarea rezultatelor și a contestațiilor, elevul poate intra aproape imediat într-un nou examen, de data aceasta la alte două discipline.

Pentru copiii care vor să intre la liceele de top, vacanța începe, practic, după încă un concurs.

Repartizarea computerizată vine DUPĂ examenul de admitere Poate cea mai importantă consecință a noului calendar este ordinea etapelor. Un elev nu află mai întâi la ce liceu ar intra cu media obținută la Evaluarea Națională și apoi decide dacă merită să încerce concursul unui liceu mai bun. Este exact invers.

Concursurile de admitere la licee se desfășoară înaintea repartizării computerizate generale.

Candidații respinși la concurs sau cei care au fost admiși, dar renunță în scris la locul câștigat, își recuperează documentele și participă ulterior la repartizarea computerizată. Metodologia prevede explicit această procedură.

Mai mult, sistemul informatic verifică ulterior dacă în baza de date pentru repartizarea computerizată există candidați care au fost deja admiși prin concurs, probe de aptitudini sau probe suplimentare.

Asta schimbă radical ideea că noul concurs ar reprezenta pur și simplu „o șansă în plus”.

Elevul nu știe încă unde l-ar duce Evaluarea Națională atunci când trebuie să decidă dacă intră în concurs

Să luăm un exemplu simplu.

Un elev obține o medie foarte bună la Evaluarea Națională. În sistemul actual, familia completează opțiunile și elevul este repartizat computerizat în funcție de medie și de opțiuni.

În noul sistem, dacă liceul dorit organizează concurs pentru jumătate dintre locuri, elevul trebuie să decidă dacă participă la acel concurs înainte de repartizarea computerizată generală.

Nu știe încă unde va fi repartizat pe baza mediei de la Evaluarea Națională, pentru simplul motiv că repartizarea nu a avut loc.

Dacă participă la concurs și este respins, merge ulterior la repartizarea computerizată.

Dacă este admis, poate păstra locul.

Dacă este admis, dar consideră că preferă să încerce repartizarea computerizată, trebuie să renunțe în scris la locul câștigat pentru a reintra în procesul de repartizare.

Metodologia spune explicit că elevii care nu au fost admiși la concurs sau cei care solicită în scris să renunțe la locul ocupat prin concurs își ridică documentele pentru a participa la repartizarea computerizată.

Repartizarea computerizată abia pe 26 iulie

După finalizarea concursurilor, calendarul continuă:

16 iulie și 19-22 iulie 2027 – completarea opțiunilor pentru repartizarea computerizată;

26 iulie 2027 – repartizarea computerizată;

27-28 iulie 2027 – înscrierea la liceele la care elevii au fost repartizați.

Media utilizată pentru repartizarea computerizată generală rămâne media obținută la Evaluarea Națională.

Locurile neocupate la concursurile organizate de licee nu dispar, ci sunt comunicate comisiilor de admitere și reintroduse în numărul de locuri disponibile pentru repartizarea computerizată.

Concursurile nu sunt obligatorii. Dar cât de „opționale” vor fi pentru elevii care vor liceele de top?

Ministerul subliniază că participarea la concursurile organizate de licee nu este obligatorie. Formal, este adevărat. Un elev poate decide să nu participe și să aștepte repartizarea computerizată.

Însă, într-un liceu care decide să ocupe prin concurs procentul maxim permis, 50% dintre locuri pot fi deja atribuite înaintea repartizării generale.

Pentru un elev care își dorește neapărat acel liceu, întrebarea devine inevitabilă: își poate permite să nu participe la concurs și să aștepte repartizarea computerizată, când jumătate dintre locurile liceului pot fi deja ocupate?

Din această perspectivă, caracterul „opțional” al concursului poate deveni mai degrabă teoretic pentru copiii care țintesc liceele cu cea mai mare concurență.

Un sistem prezentat drept o șansă suplimentară poate deveni o presiune suplimentară uriașă

Ideea concursului separat de admitere a fost prezentată, atunci când noua lege a educației a fost promovată, drept posibilitatea liceelor de a-și selecta o parte dintre elevi și, pentru candidați, drept o cale suplimentară de acces.

În practică însă, pentru elevul de clasa a VIII-a care vrea un liceu de top, „șansa suplimentară” poate însemna ceva mult mai concret:

Evaluare Națională la Română și Matematică, urmată aproape imediat de alte două probe de concurs, eventual la discipline complet diferite. Iar Ministerul nu ascunde nivelul acestor probe. Metodologia precizează că examenul are caracter de selecție, iar probele au dificultate peste medie.

Nu vorbim, așadar, despre două teste simbolice.

Vorbim despre încă două examene pentru care elevii vor trebui să se pregătească serios.

Ce risc apare pentru copiii care trebuie să împartă pregătirea între patru materii

Până acum, pentru majoritatea elevilor de clasa a VIII-a, obiectivul principal al ultimului an de gimnaziu era clar: Evaluarea Națională la Limba română și Matematică.

Din 2027, un elev care țintește un liceu cu concurs ar putea fi obligat, în practică, să-și împartă timpul de pregătire între patru discipline.

În cazul Științelor Naturii, de exemplu, pregătirea pentru Română și Matematică va trebui făcută în paralel cu pregătirea pentru două dintre Biologie, Chimie și Fizică.

Apare astfel inclusiv riscul ca elevii să fie obligați să disperseze timpul și efortul între mai multe discipline exact în anul în care miza Evaluării Naționale este uriașă.

Iar rezultatul paradoxal ar putea fi ca un copil să nu se poată concentra la maximum nici asupra Evaluării Naționale, nici asupra concursului liceului.

Două examene de selecție într-o singură vară pentru copii de 14-15 ani

Dincolo de formule, procente și calendare, rămâne întrebarea fundamentală: câtă presiune este rezonabil să pună sistemul de educație asupra unui copil de 14-15 ani?

Ani întregi s-a discutat dacă un singur examen național la finalul clasei a VIII-a nu pune o presiune prea mare asupra elevilor și dacă accesul la liceu nu ar trebui să țină cont într-o măsură mai mare de parcursul școlar.

Soluția propusă acum pentru elevii care vor liceele cu concurs nu este reducerea presiunii examenelor. Este adăugarea unui al doilea examen. Și nu peste câteva luni.

Ci în aceeași vară, aproape imediat după Evaluarea Națională, după doar două săptămâni.

Pentru un copil care candidează la Științe ale Naturii, asta poate însemna Română, Matematică, Biologie și Chimie. Sau Română, Matematică, Chimie și Fizică. Sau Română, Matematică, Biologie și Fizică.

Patru materii. Două examene de selecție. Câteva săptămâni. La 14-15 ani.

Calendarul complet al admiterii la liceu 2027

Conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Educației:

22-25 iunie 2027 – probele Evaluării Naționale;

7 iulie 2027 – afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională;

8 iulie 2027 – înscrierea la concursurile organizate de licee;

9 și 12 iulie 2027 – cele două probe ale concursului;

14 iulie 2027 – rezultatele inițiale și contestațiile;

15 iulie 2027 – rezultatele finale și posibilitatea renunțării la locurile câștigate prin concurs;

16 și 19-22 iulie 2027 – completarea opțiunilor pentru repartizarea computerizată;

26 iulie 2027 – repartizarea computerizată;

27-28 iulie 2027 – înscrierea elevilor la liceele la care au fost repartizați.

Reforma se aplică generației care intră la liceu în 2027

Schimbarea nu este una ipotetică pentru o generație îndepărtată.

Legea învățământului preuniversitar prevede aplicarea noului sistem începând cu generația care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, adică elevii care vor termina clasa a VIII-a și vor susține admiterea la liceu în vara anului 2027.

Proiectul de metodologie este, în acest moment, în consultare publică, ceea ce înseamnă că forma prezentată de Minister poate suferi modificări înainte de adoptarea definitivă.

În forma actuală însă, pentru o parte dintre elevii de clasa a VIII-a, admiterea la liceu din 2027 nu mai înseamnă un singur examen național urmat de repartizarea computerizată.

Poate însemna Evaluare Națională, rezultate, înscriere imediată la un nou concurs, două noi probe cu dificultate peste medie și abia după aceea repartizarea computerizată.

Iar pentru copiii care vor să intre la cele mai căutate licee, pregătirea pentru clasa a VIII-a riscă să se transforme într-o cursă pentru patru discipline și două examene succesive, într-unul dintre anii în care presiunea asupra elevilor era deja enormă.