Zgomot ridicat în jurul școlilor din București, cu valori mari în zona centrală / Evaluare UB la 46 de unități: 30 au valori peste pragul de 56 dB folosit pentru comparație / Autorii recomandă măsurători profesionale

Din 46 de școli analizate din București, într-o evaluare prezentată la Universitatea din București, 30 au niveluri orientative de zgomot peste pragul de 56 de decibeli prevăzut în ordinul Ministerului Mediului din 2021, iar 14 depășesc 70 de decibeli pe latura cea mai expusă. Unitățile cu expunere ridicată formează grupări în zona centrală a orașului. Campania s-a desfășurat în perioada 22-27 octombrie, în 276 de puncte, cu aplicația Decibel X. Autorii au urmărit trei intervale de timp — dimineața, până la ora 12:00, la prânz și după-amiaza, între 12:00 și 16:00, și un al treilea, după ora 16:00 — și au analizat expunerea pe laturile școlilor.

În prezentare, nivelul mediu al școlilor crește de la 55 dB dimineața la 60 dB la prânz și 62 dB seara. Pe latura cea mai expusă, valorile medii sunt de 58, 62 și, respectiv, 64 dB. Diferența de șapte decibeli dintre dimineață și seară înseamnă aproximativ de cinci ori mai multă energie sonoră, explică autorii.

Școlile cu expunere mai mare formează grupări în zona centrală a orașului, potrivit concluziilor evaluării, iar între unitățile cu valori ridicate apar Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, Școala Gimnazială „Iancului”, Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”. (pentru o mai bună vizualizare, lista completă se află în documentul atașat la finalul articolului – n.red)

Autorii compară rezultatele cu mai multe repere, inclusiv recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2018 de a menține zgomotul din traficul rutier sub 53 dB și limita de 56 dB indicată pentru unitățile de învățământ în Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) nr. 2328/2021. Documentul precizează însă că pragurile ordinului se referă la indicatorul Lzsn pentru traficul rutier, în timp ce această campanie a înregistrat zgomotul total și nu a inclus măsurători de noapte.

Prin urmare, rezultatele semnalează locuri care necesită verificări, dar nu reprezintă o constatare oficială a încălcării limitelor legale. „Lzi* (07–19) este orientativ, nu Lzsn”, se arată în secțiunea despre limitele metodei. Tot acolo, autorii precizează că aplicația oferă valori orientative, nu măsurători echivalente celor realizate cu un sonometru de clasa 1.

Evaluarea surprinde situația dintr-o singură săptămână, nu media anuală. În plus, intervalele pentru care nu au existat măsurători au fost estimate, cu o eroare tipică de ±7,4 dB. Hărțile sunt construite prin interpolare în jurul școlilor, pe o rază de cel mult 400 m.

Relevanța zgomotului pentru mediul școlar se explică prin efectele pe care zgomotul de fond le poate avea asupra înțelegerii vorbirii, atenției și memoriei elevilor. Campania nu a măsurat însă aceste efecte la elevi și nici nivelul sonor din sălile de clasă.

Ca pași următori, autorii propun compararea rezultatelor cu hărțile strategice de zgomot ale Primăriei Capitalei, măsurători cu sonometru de clasa 1, inclusiv noaptea, precum și extinderea numărului de școli și a perioadei de monitorizare. Printre măsurile administrative puse în discuție, la finalul documentului, se numără reducerea vitezei în jurul școlilor, perdelele vegetale și fonoizolarea, elemente de construcție care reduc zgomotul.

Documentul „Evaluarea nivelului de zgomot urban asupra unităților de învățământ public” a fost prezentat în cadrul celei de-a patra ediții a Săptămânii Sustenabilității la UB, organizată între 26 octombrie și 1 noiembrie 2026, și a fost realizat de Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Geografie și Facultatea de Studii Interdisciplinare.

DOCUMENT – Evaluare_zgomot_scoli_UB