VIDEO Un gândac de dimensiunea unui bob de susan provoacă pierderi majore în tot mai multe regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că schimbările climatice i-ar putea deschide calea spre noi teritorii

Un gândac de dimensiunea unui bob de susan amenință sute de specii de arbori și provoacă deja pierderi majore în regiunile în care s-a răspândit. Originar din Asia de Sud-Est, gândacul polifag perforator a ajuns pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, iar specialiștii avertizează că schimbările climatice i-ar putea favoriza extinderea în noi zone. În Africa de Sud, mii de arbori au fost deja distruși, iar combaterea insectei se dovedește extrem de dificilă, relatează CNN, scrie tvrinfo.ro.

În Africa de Sud, efectele sunt deja vizibile. Stellenbosch, un oraș pitoresc din provincia Western Cape, înconjurat de podgorii și cunoscut de aproape 350 de ani drept „Orașul Stejarilor”, își pierde treptat arborii care i-au dat acest nume.

Mii de stejari englezești și alți copaci care mărgineau străzile și proprietățile orașului au dispărut deja. Mulți dintre cei rămași sunt condamnați, iar semnul infestării este aproape imperceptibil: mici găuri în scoarță, nu mai mari decât urma lăsată de vârful unui pix.

„Invadatorul perfect” a ajuns în opt provincii din Africa de Sud

Potrivit unui studiu publicat în iunie în Journal of Pest Science, insecta, originară din Asia de Sud-Est, a ajuns pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, fiind transportată în produse din lemn, plante vii sau materiale de ambalare.

Aproximativ 680 de specii de arbori și plante lemnoase au fost atacate până acum, potrivit unei analize publicate în iulie în revista Forests.

Africa de Sud este una dintre țările cel mai puternic afectate. Gândacul a fost detectat pentru prima dată în provincia KwaZulu-Natal în 2012, iar primul caz oficial a fost documentat în 2017. De atunci, a fost identificat în opt dintre cele nouă provincii ale țării.

Francois Roets, profesor de ecologie a conservării și entomologie la Universitatea Stellenbosch, îl numește „invadatorul perfect”.

„Obișnuiam să am un curs pentru studenți în care îi rugam să proiecteze o specie invazivă, pornind de la toate caracteristicile pe care le poate avea. Acest mic gândac le are pe toate la un loc”, a declarat profesorul pentru CNN.

Gândacul transportă o ciupercă ce blochează circulația apei în copac

Insecta nu este, singură, cea care omoară arborii. Pericolul vine dintr-un partener microscopic pe care îl transportă.

Gândacul sapă galerii în interiorul copacului pentru a se reproduce și poartă cu el sporii unei ciuperci. Aceștia sunt eliberați în timp ce insecta pătrunde prin lemn.

Ciuperca se dezvoltă apoi în interiorul arborelui și îi oferă hrană gândacului și larvelor sale. În același timp, blochează țesuturile prin care circulă apa și substanțele nutritive.

Copacul începe astfel să prezinte simptome asemănătoare celor provocate de secetă, iar deteriorarea poate deveni ireversibilă.

Durata de supraviețuire diferă de la o specie la alta. Potrivit lui Francois Roets, stejarii mor de obicei în aproximativ patru ani, în timp ce unii arțari pot să nu supraviețuiască nici măcar un an după infestare.

O singură femelă poate da naștere unei noi colonii

Una dintre caracteristicile care fac această insectă atât de greu de controlat este modul său de reproducere.

O femelă poate produce ouă nefertilizate din care apar masculi, cu care ulterior se poate împerechea. Astfel, chiar și o singură femelă ajunsă într-o zonă nouă poate pune bazele unei colonii.

Masculii nu au aripi, iar femelele pot zbura doar pe distanțe scurte. Totuși, dimensiunea extrem de redusă a insectei și capacitatea ei de a se ascunde în lemn au favorizat răspândirea rapidă.

Zeci de milioane de arbori ar putea fi tăiați

În Johannesburg, imaginile din satelit au arătat încă din 2022 dispariția unor șiruri întregi de copaci de pe străzile cartierelor.

În acest moment, una dintre puținele soluții eficiente este îndepărtarea rapidă a copacilor infestați sau morți, înainte ca insectele să ajungă la alți arbori.

Costurile sunt însă uriașe.

Un studiu realizat în 2022 de economiști și ecologi de la universitățile Stellenbosch și Pretoria estima că gândacul ar putea provoca Africii de Sud, într-un deceniu, pierderi de 275 de miliarde de ranzi, echivalentul a aproximativ 18,5 miliarde de dolari la momentul realizării studiului.

Estimarea reprezenta aproximativ 0,66% din PIB-ul țării.

Cea mai mare parte a costurilor ar urma să fie generată de îndepărtarea copacilor. Dintre cei aproximativ 225 de milioane de arbori din zonele urbane ale Africii de Sud, cel puțin 65 de milioane ar putea necesita eliminarea, potrivit studiului.

Pierderea arborilor are și consecințe asupra mediului: temperaturi mai ridicate în orașe și dispariția unor habitate importante pentru păsări, insecte și alte specii.

Australia nu a reușit să oprească răspândirea insectei

Germania și Țările de Jos au reușit să oprească unele focare după ce au intervenit rapid în sere și grădini botanice. Situația devine însă mult mai dificilă după ce insecta ajunge în spații deschise.

În Perth, Australia, unde gândacul a fost descoperit în 2021, autoritățile au desfășurat timp de mai mulți ani o operațiune amplă și costisitoare de eliminare și mărunțire a copacilor infestați. Cu toate acestea, insecta a continuat să se răspândească.

„Mă simt puțin ca Doctor Doom în acest moment”, a spus Roets, care se teme că insecta înaintează și către livezile din Stellenbosch, unde a fost descoperită în peri și pomi cu fructe sâmburoase.

„Trebuie să le spun oamenilor: «Îmi pare rău, nu avem un tratament și foarte mulți copaci vor muri»”, a adăugat profesorul.

Cercetătorii testează viespi, acarieni și nematode

Oamenii de știință testează mai multe metode de control biologic, după ce încercările cu substanțe chimice nu au oferit până acum o soluție eficientă.

Printre variante se numără viespi parazite care atacă gândacul, acarieni care ar putea ajunge în interiorul copacului transportați chiar de insectă și nematode – viermi microscopici care au fost utilizați cu succes împotriva altor dăunători.

Rezultatele din laborator sunt promițătoare, însă cercetătorii avertizează că introducerea unui nou organism în natură trebuie făcută cu mare precauție, pentru a evita apariția unei alte probleme ecologice.

Gândacul se răspândește din ce în ce mai mult în lume

Problema nu mai este de mult una exclusiv sud-africană. Din 2022, gândacul s-a instalat și în Spania, Uruguay și Turcia, potrivit studiului publicat în iunie.

Insecta este deja prezentă în California, iar cercetătorii avertizează că ar putea continua să se răspândească spre sud-estul Statelor Unite, estul Mexicului și unele regiuni din America Centrală. De asemenea, ar putea avansa în Africa și în bazinul mediteraneean.

Încălzirea globală ar putea crea condiții favorabile pentru extinderea sa în noi regiuni, avertizează cercetătorii.

Speciile invazive provoacă deja economiei mondiale pierderi de peste 423 de miliarde de dolari în fiecare an, iar capacitatea acestui gândac de a se adapta atât regiunilor subtropicale, cât și celor temperate îi îngrijorează pe specialiști.

Pentru Francois Roets, criza poate avea însă și o parte pozitivă: dispariția unor arbori ar putea oferi ocazia de a planta specii mai diverse și mai rezistente.

Brian van Wilgen, cercetător sud-african care a studiat speciile invazive timp de aproape jumătate de secol, este mai rezervat.

„Avem de-a face cu o insectă invazivă care atacă ecosistemele naturale. Este un domeniu în care încă nu avem foarte multă experiență și ar fi bine să învățăm repede”, a avertizat el.