VIDEO România va renunța la leu: „Decizia este deja luată”. Isărescu spune ce blochează trecerea la euro

România este obligată să adopte moneda euro, însă nu este pregătită în acest moment să facă pasul, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Țara nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să fie prima prioritate. În evaluarea sa, pregătirea economiei va necesita „câțiva ani buni”.

Discuția despre trecerea României la euro a revenit în spațiul public după ce Bulgaria a devenit, la 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro.

Întrebat când ar putea România să adopte moneda unică, Mugur Isărescu a evitat să indice un an și a atras atenția că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase atât timp cât nu există un calendar politic și angajamente ferme.

România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea euro

Guvernatorul BNR a dat un verdict categoric asupra situației actuale:

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu.

Principala problemă indicată de guvernator este deficitul bugetar. Pentru adoptarea euro, acesta trebuie adus sub pragul de 3% din PIB și menținut acolo în mod credibil, nu redus doar temporar.

„Trebuie mai întâi să ajungem la 3% cu deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine. Unii spun că mai trebuie lucrat și la competitivitate. Mai judecăm”, a explicat șeful BNR.

Isărescu a arătat că un deficit bugetar foarte mare alimentează dezechilibrele externe și o parte din inflație, ceea ce face mai dificilă stabilizarea economiei doar prin politica monetară.

„Din deficitul fiscal se trag și deficitul extern, și inflația, o parte din inflație. Când ai un deficit de 9%, nu poți să spui că îți este ușor să combați inflația numai cu politica monetară”, a afirmat guvernatorul.

Datele BCE arată cât de departe este România

Cel mai recent Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026, confirmă distanța dintre situația actuală a României și cerințele pentru adoptarea euro.

Rata medie anuală a inflației armonizate a fost de 8,4% în perioada iunie 2025–mai 2026, în timp ce valoarea de referință pentru îndeplinirea criteriului a fost de 2,7%.

Deficitul bugetar al României s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, mult peste plafonul de 3%. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul stabilit pentru corectarea dezechilibrului a fost prelungit până în 2030.

Datoria publică a fost de 59,3% din PIB în 2025, sub plafonul de 60%, dar BCE arată că aceasta ar urma să urce la 61,6% în 2026.

Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit: media înregistrată de România a fost de 6,7%, față de pragul de referință de 5,1%.

În plus, leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II, cunoscut drept MCS II sau ERM II. O țară trebuie să rămână cel puțin doi ani în acest mecanism, fără tensiuni grave și fără devalorizarea monedei față de euro, înainte ca adoptarea monedei unice să poată fi aprobată.

Isărescu: „Probabil ne trebuie câțiva ani buni”

Întrebat în mod repetat câți ani ar putea dura pregătirea României, guvernatorul nu a prezentat un termen exact.

„Aici trebuie mult mai multă seriozitate. Dacă mă întrebați pe mine, probabil că ne trebuie câțiva ani buni ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie”, a spus Isărescu.

Acesta a amintit că în spațiul public au fost avansate mai multe termene, inclusiv după alegerile din 2028, dar nu le consideră suficient de fundamentate.

„Unii au spus zece ani, alții cinci ani. Nu mi se pare serioasă discuția aceasta acum. Dar să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României, cu o dezbatere serioasă”, a declarat guvernatorul.

Afirmațiile sale arată că România nu poate adopta euro într-un orizont apropiat. Numai participarea obligatorie la MCS II presupune cel puțin doi ani, iar țara nici măcar nu a intrat în acest mecanism.

România este obligată să adopte euro

Isărescu a subliniat că România nu poate decide să păstreze definitiv leul. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat introducerea monedei euro după îndeplinirea condițiilor necesare.

„Nu avem altă alternativă. În momentul în care am semnat Tratatul de aderare, s-a stabilit că vom trece la euro când condițiile vor fi îndeplinite”, a explicat guvernatorul.

România nu beneficiază de o clauză care să îi permită să refuze definitiv moneda comună. Dintre statele UE, numai Danemarca are în prezent o derogare permanentă de la obligația adoptării euro, potrivit Consiliului Uniunii Europene.

Așadar, decizia de principiu a fost luată odată cu aderarea la UE. Ceea ce trebuie stabilit este momentul și calendarul în care România poate îndeplini condițiile.

„Decizia este deja luată. Discuția poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile”, a punctat Isărescu.

BNR este gata să reia pregătirile

Guvernatorul a declarat că Banca Națională susține în continuare adoptarea euro și poate reactiva structurile care au lucrat anterior la acest proiect.

„Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a afirmat acesta.

Isărescu a povestit că, în perioada 2011-2012, pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România și sucursalele în care urmau să fie păstrate stocurile de bancnote și monede.

Procesul a fost însă întrerupt, iar prioritățile economice și politice s-au schimbat.

Guvernatorul a avertizat că adoptarea euro nu poate fi tratată ca o simplă înlocuire a bancnotelor și monedelor.

„Trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă: «Hai să schimbăm leul cu o monedă». Nu. Este un proces politic complicat. Are componente politice și sociale. Se duce până în întreaga societate”, a spus Isărescu.

Lecția anului 2014

Potrivit guvernatorului, România a îndeplinit criteriile nominale în 2014, însă nu a reușit să păstreze disciplina fiscală necesară.

Ulterior, reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli au dus din nou la majorarea deficitului, iar pandemia și războiul din Ucraina au adus alte priorități.

Isărescu avertizează că România nu trebuie doar să atingă criteriile pentru o perioadă scurtă, ci să demonstreze că poate menține echilibrele economice.

„Nu este vorba să atingi țintele așa: «Hai să le ating acum, după care mai vedem noi»”, a afirmat guvernatorul.

Acesta a respins și ideea potrivit căreia România ar putea intra rapid în zona euro pentru ca disciplina să fie impusă ulterior din exterior.

„«Hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo». Vă spun că nu merge”, a avertizat Mugur Isărescu.