VIDEO Radu Miruță acuză PSD că a pus fabricile de armament pe butuci 'doar pe combinație': 'A fost o vânzare a intereselor României'

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, lansează acuzații extrem de grave la adresa PSD și a conducerilor politice care au gestionat industria națională de apărare. El susține că oameni instalați politic ar fi împins intenționat fabricile românești spre blocaj, astfel încât Armata să cumpere armament din străinătate. Miruță afirmă că își întemeiază acuzațiile pe rapoarte ale Corpului de Control pe care le-a consultat în perioada în care a condus Ministerul Economiei. Documentele invocate nu au fost însă prezentate în timpul interviului acordat Digi24.

Radu Miruță afirmă că România a cheltuit miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei fără să impună suficient de ferm ca o parte importantă a echipamentelor, tehnologiei și muniției să fie produse în țară.

În opinia sa, consecința acestei politici se vede acum în fabricile rămase fără comenzi, în liniile de producție învechite și în muncitorii trimiși acasă.

„Un TIR de roșii” putea stinge obligațiile de offset

Ministrul a criticat vechiul mecanism de offset, prin care furnizorii străini de armament puteau compensa obligațiile asumate față de România și prin investiții care nu aveau legătură directă cu industria de apărare.

„Exista un offset care putea fi stins. Offsetul era definit ca obligația celui care avea contract cu Armata Română să investească în România, dar nu era o obligație să investească în zona de armament”, a explicat Radu Miruță.

Acesta a oferit și un exemplu menit să arate cât de permisiv considera mecanismul:

„Dacă aducea un TIR de roșii care valora nu știu câte mii de euro, se stingea din obligația pe care o avea de a investi în România.”

Întrebat cine poartă răspunderea pentru această situație, ministrul a indicat conducerile succesive ale Guvernului și Ministerului Apărării.

„Au fost niște politicieni care au stat cu capul plecat în fața lobby-ului de vânzare de muniție și de armament în România”, a declarat Miruță.

La întrebarea dacă se referă la toate guvernele, răspunsul său a fost: „Din toate guvernele, da”.

„A fost o vânzare a intereselor României”

Miruță susține că marile contracte militare, care implică sume uriașe și informații tehnice greu accesibile publicului, au devenit o afacere profitabilă pentru un număr restrâns de companii.

„Contractele la Ministerul Apărării sunt sume mari de bani. De multe ori sunt cu detalii mai puțin cunoscute publicului și este o afacere foarte frumoasă pentru câteva firme”, a afirmat ministrul.

El spune că noua abordare urmărește condiționarea comenzilor de investiții și producție efectivă în România.

„Acum am schimbat complet, am ras tot obiceiul acesta și am spus: Armata Română cumpără de opt miliarde de euro, uitați ce are nevoie să cumpere, condiția este de a face în România”, a declarat Miruță.

Potrivit acestuia, miliardele cheltuite în trecut pentru înzestrare ar fi putut moderniza industria națională dacă statul ar fi impus transferul tehnologiei și dezvoltarea unor linii locale de producție.

„Dacă toate miliardele de euro pe care Armata Română le-a consumat pentru înzestrare ar fi fost trecute obligatoriu, cu condiția de a se rostogoli prin industria națională de armament, n-am fi avut astăzi copaci acolo unde ar fi trebuit să avem linii de producție. Toate acestea poartă un nume. A fost o decizie politică”, a spus ministrul.

Radu Miruță a continuat cu una dintre cele mai dure afirmații ale interviului:

„A fost o bătaie de joc până acum. A fost o vânzare a intereselor Armatei Române, a fost o vânzare a intereselor României.”

Acuzație directă la adresa PSD: „Doar pe combinație”

Întrebat explicit dacă acuzațiile sale vizează și PSD, ministrul interimar al Apărării a răspuns afirmativ.

„Da, mă refer la PSD. Ei conduc industria națională de armament și și-au bătut joc de ea doar pe combinație. Sunt cuvinte grele, pe care le spun cu toată deschiderea”, a declarat Radu Miruță.

El a explicat apoi ce înțelege prin expresia „pe combinație”:

„Oameni puși politic acolo cu scopul de a pune pe butuci multe dintre fabrici, pentru ca Armata Română să ajungă să cumpere de la concurență, să importe și să cumpere din afara țării.”

Întrebat dacă este conștient că formulează o acuzație foarte gravă, Miruță a invocat rapoartele Corpului de Control consultate la Ministerul Economiei.

„Este o acuzație adevărată, doamnă. Am fost la Ministerul Economiei și am văzut rapoartele Corpului de Control de acolo. Nu trebuie să vadă lumea asta?”, a afirmat ministrul.

Rapoartele la care face referire nu au fost prezentate în cadrul emisiunii și nici nu au fost indicate cazurile concrete despre care Miruță susține că ar demonstra existența unui plan de împingere a fabricilor spre faliment.

PSD nu transmisese, până la momentul redactării, o reacție publică la acuzațiile formulate de ministrul interimar al Apărării.

„Dacă începe un război mâine, nu poți merge la militari cu un contract”

Miruță a pus problema producției interne și în termenii capacității României de a se apăra în cazul izbucnirii unui conflict.

„Este un lobby să accepți presiunea prin care o firmă care poate produce echipamente performante doar să vină să ți le livreze. Să vină curierul să aducă la poartă produsul respectiv”, a declarat el.

Ministrul spune că existența unui contract cu un furnizor străin nu poate înlocui capacitatea de a produce și repara rapid echipamente pe teritoriul țării.

„Dacă, Doamne ferește, începe un război mâine, ministrul Apărării nu se poate duce la militari spunându-le: «Am un contract, uitați-vă, la pagina patru scrie că urmează să mi se livreze peste cinci săptămâni».”

Într-un asemenea scenariu, susține Miruță, fabricile românești trebuie să poată începe imediat producția pentru Armată.

„Trebuie să poată decide ca, pe teritoriul național, acolo unde există capacitatea să se lucreze pentru Armata Română, acest lucru să se întâmple de a doua zi”, a explicat ministrul.

Fabricile și proiectele indicate de Miruță

Ministrul a enumerat mai multe proiecte prin care comenzile militare ar urma să fie legate de capacități de producție din România.

Printre acestea se numără fabrica de pulberi proiectată la Victoria în parteneriat cu Rheinmetall, fabricarea în proporție de 60–65% în România a viitoarelor mașini de luptă ale infanteriei pe șenile și implicarea uzinei de la Mediaș în acest program.

Miruță a mai vorbit despre construirea la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai a unor nave de patrulare și intervenție pentru scafandri, despre producerea armei de asalt la Fabrica de Arme Cugir și despre fabricarea muniției la Uzina Mecanică Sadu.

Datele publicate de Ministerul Apărării confirmă că lista proiectelor finanțate prin mecanismul european SAFE include mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antiaeriene, radare, muniție și echipamente navale. MApN afirmă că o parte importantă a producției va fi realizată în România, prin investiții și linii industriale noi.

Pe lista companiilor românești care ar urma să fie implicate apar Rheinmetall Automecanica Mediaș, Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, Uzina Mecanică Sadu, Fabrica de Arme Cugir, IAR Brașov, Turbomecanica, Uzina Mecanică București și Electromecanica. Lista oficială a proiectelor SAFE poate fi consultată pe pagina MApN.

„Acum i-am obligat să vină cu licențe, să vină cu tehnologie și să-i forțăm să lucreze cu muncitorii români de acolo”, a afirmat Miruță.

Muncitorii de la Sadu: „Ajutați-ne să avem de lucru!”

Ministrul a relatat și vizita sa la Uzina Mecanică Sadu, una dintre fabricile cu tradiție din industria românească de muniție.

„Am fost la Uzina Mecanică Sadu, unde m-a impresionat. Oamenii nu mi-au cerut măriri de salariu. Oamenii nu mi-au cerut sporuri. Mi-au cerut aproape unanim: «Ajutați-ne să avem de lucru!»”, a povestit Miruță.

El susține că statul a neglijat o forță de muncă specializată într-un moment în care alte țări europene au dificultăți în a găsi personal pentru industria de apărare.

„În condițiile în care, la nivel european, nu se mai găsesc prea ușor oameni care să lucreze acolo, România are o valoare căreia i-a dat cu piciorul”, a spus ministrul.

În opinia sa, o linie modernă de producție ar permite păstrarea și recalificarea angajaților existenți:

„Dacă în fabrica de la Sadu vine o linie de producție nouă, muncitorii de la Sadu vor învăța să lucreze cu acea linie de producție nouă.”

Miruță avertizează însă că simpla aducere a tehnologiei nu va fi suficientă dacă managementul companiilor de stat rămâne neschimbat.

„Am adus contracte prin SAFE, am adus licențe și rețete, tehnologii. Trebuie să rezolvăm și problema managementului”, a declarat el.

Ministrul susține că, dacă România va cheltui banii europeni în următorii patru sau cinci ani fără să reformeze conducerea companiilor, noile capacități industriale riscă să fie închise din nou peste șapte sau opt ani.

Administratorii speciali plătiți pentru rapoarte „reciclate”

Radu Miruță a invocat și decizia de a-i înlătura pe 21 de administratori speciali, cei mai mulți numiți la companii din industria de apărare.

„Eu vă spun că am dat afară 21 de administratori speciali. Cei mai mulți dintre ei au fost de la fabricile de armament. Și asta s-a întâmplat joi. Luni, PSD mi-a făcut moțiune simplă în Parlament, ca să mă dea jos”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, unii dintre administratorii respectivi încasau aproximativ 30.000 de lei lunar pentru redactarea unor rapoarte pe care Miruță le-a descris drept formale și repetitive.

Ministrul a susținut că existau situații în care același raport era depus de mai multe ori fără să fie schimbată nici măcar luna înscrisă în document.

„Veneau de cinci ori cu luna mai. Este o bătaie de joc”, a afirmat Radu Miruță. El a indicat cu certitudine cazul Romaero Băneasa, fără să poată preciza în timpul interviului toate companiile unde ar fi întâlnit această situație.

Conflict mai vechi cu conducerea Romarm

Acuzațiile lui Miruță vin pe fondul unui conflict public mai vechi cu șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu. Acesta l-a acuzat anterior pe ministru că ar fi blocat investițiile necesare industriei de apărare și că ar încerca să orienteze proiectele SAFE către Rheinmetall.

Pîrcălăbescu a susținut că Romarm nu primise finanțările promise și a afirmat, la rândul său, că Miruță „și-a bătut joc de industria de apărare”.

Ministerul Apărării susține că procedurile pentru proiectele SAFE sunt în desfășurare și că nu vor fi semnate contracte dezavantajoase pentru instituție. Mecanismul oferă României împrumuturi cu o perioadă de grație de zece ani și rambursare pe termen lung, însă banii vor trebui restituiți începând din 2035.

Miruță consideră că tocmai condiționarea comenzilor de producția în România a provocat opoziția din jurul programului.

„De asta țipă foarte mulți în jurul programului SAFE. Pentru că, de fapt, le-a arătat o bornă, le-a ridicat un prag pe care ei până acum nu l-au atins niciodată”, a conchis ministrul interimar al Apărării.