VIDEO Negocierile de la Cotroceni s-au încheiat fără verdict: Trei condiții care nu pot fi negociate. Fără acordul tuturor partidelor, proiectul nu ajunge în Parlament

PSD, PNL, USR și UDMR au primit noua versiune a proiectului Legii salarizării, document de care depind aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Partidele îl vor analiza în următoarele zile, vor urma negocieri tehnice inclusiv în weekend, iar verdictul politic este așteptat la începutul săptămânii viitoare. Înțelegerea dintre cele patru formațiuni conține însă o condiție categorică: dacă nu există consens, niciun partid nu va depune separat proiectul în Parlament.

Consultările convocate joi de președintele Nicușor Dan cu liderii fostei coaliții s-au încheiat după aproximativ o oră și jumătate. Principala temă a fost noua Lege a salarizării, unul dintre jaloanele PNRR care trebuie închis până la 31 august.

La întâlnire au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, președintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Președintele USR, Dominic Fritz, a intervenit online.

Proiectul a fost trimis partidelor, dar nu este încă asumat politic

Consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat că liderii partidelor au primit o versiune despre care echipa tehnică susține că respectă obligațiile asumate prin PNRR și limitele impuse de situația bugetară.

„Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR și satisface toate constrângerile fiscale pe care le avem, fiindcă nu suntem într-o perioadă fericită din punct de vedere bugetar”, a declarat Burnete.

Documentul nu reprezintă însă, în acest moment, o inițiativă asumată de cele patru formațiuni.

„Ceea ce aș vrea să rămână este că, în clipa de față, acest proiect este la partide. El nu este asumat de nimeni, este o variantă aflată în discuție”, a subliniat consilierul prezidențial.

Negocieri inclusiv în weekend, verdict la începutul săptămânii viitoare

PSD, PNL, USR și UDMR vor analiza grilele, simulările și efectele proiectului asupra diferitelor categorii de bugetari.

În weekend sunt așteptate noi discuții tehnice, iar liderii partidelor ar urma să se întoarcă la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare pentru decizia finală.

„Vom mai avea câteva runde de discuții tehnice, probabil în weekend, urmând ca, la începutul săptămânii viitoare, liderii să se reunească cu președintele României la masă și să avem o concluzie finală dacă există consens politic pentru adoptarea acestui proiect”, a explicat Radu Burnete.

Calendarul este extrem de strâns, în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea jalonului PNRR expiră pe 31 august.

Fără consens, niciun partid nu va depune propria lege

Acordul politic încheiat anterior de cele patru formațiuni conține o prevedere care poate decide soarta întregului proiect.

Dacă PSD, PNL, USR și UDMR nu ajung la o variantă acceptată de toate părțile, niciunul dintre partide nu va putea depune separat o lege a salarizării.

„Dacă nu există consens, cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a amintit consilierul prezidențial.

Un eventual eșec al negocierilor ar pune în pericol atât adoptarea reformei salarizării, cât și aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR destinate investițiilor.

Creșteri eșalonate și aplicare amânată, scenarii testate la Bruxelles

Dragoș Pîslaru a explicat că, în discuțiile cu experții Comisiei Europene, au fost testate mai multe variante privind aplicarea legii și distribuirea banilor.

Printre ipotezele analizate s-au numărat eșalonarea creșterilor, acordarea unor majorări mai consistente anumitor familii ocupaționale și începerea aplicării noilor grile la o dată ulterioară zilei de 1 ianuarie.

Acestea sunt însă scenarii verificate tehnic, nu măsuri adoptate deja.

„Am testat eșalonări, am testat posibilitatea ca, pentru o familie ocupațională, să putem avea niște creșteri mai mari. Am testat ipoteze care țin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioară”, a explicat Pîslaru.

Testarea a fost făcută formal, pentru a se stabili dacă fiecare dintre aceste variante este compatibilă cu jalonul din PNRR și cu situația bugetară a României.

Riscul retrogradării României cântărește mai greu decât jalonul PNRR

Pîslaru a avertizat că spațiul de negociere este limitat nu doar de banii disponibili, ci și de riscul unei retrogradări a ratingului de țară.

România a trecut recent prin evaluări dificile din partea Fitch și Moody’s, iar o scădere a ratingului ar putea majora costurile la care statul se împrumută.

„Din perspectiva Comisiei Europene și a Ministerului Finanțelor, riscul acesta de downgrade, de rating, este cu mult mai mare, un multiplu mai mare decât doar miza îndeplinirii acestui jalon”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Mesajul transmis sindicatelor și angajaților din sectorul public este că proiectul nu poate produce creșteri peste limitele pe care bugetul le poate susține.

Nicio categorie nu poate fi ridicată arbitrar peste nivelul evaluat

Al doilea principiu esențial al proiectului este echitatea între familiile ocupaționale. Funcțiile din administrația publică au fost evaluate cu sprijinul Băncii Mondiale și plasate în anumite intervale de salarizare.

În aceste condiții, solicitările unei categorii profesionale nu pot fi acceptate dacă o ridică peste nivelul rezultat din evaluarea aplicată întregului sistem.

„Nu ai cum să ridici o familie ocupațională peste acest nivel de evaluare, care este transversal în toată administrația”, a explicat Pîslaru.

Ministrul a insistat că legea nu poate fi redusă la o negociere separată cu fiecare categorie pentru a se stabili „cine ia mai mult”, deoarece tocmai această abordare a contribuit la acumularea inechităților din sistemul actual.

Guvernul vrea să împiedice apariția unor noi excepții

Al treilea pilon îl reprezintă mecanismul prin care Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii vor urmări aplicarea legii după intrarea sa în vigoare.

Scopul este evitarea unor derogări, excepții și modificări succesive care să producă din nou diferențe majore între categorii, așa cum s-a întâmplat în cazul Legii-cadru 153/2017.

În ultima lună au fost purtate consultări suplimentare cu reprezentanții din Educație, Sănătate, Cultură, Diplomație, Justiție și administrația publică. Pentru Sănătate și Educație au fost refăcute simulările, inclusiv din perspectiva tipului de unitate și a specializării.

Decizia finală aparține însă celor patru partide. Dacă acestea ajung la consens, proiectul va fi trimis Parlamentului. Dacă negocierile eșuează, acordul politic le împiedică să promoveze variante concurente.