Val de decizii judiciare împotriva administrației Trump

Într-o nouă lovitură dată lui Trump, Curtea Supremă a SUA îi respinge planul de a limita votul prin corespondenţă la alegerile de la jumătatea mandatului.

Curtea Supremă a SUA a respins luni planul controversat al preşedintelui Donald Trump de a modifica modul în care buletinele de vot sunt trimise prin poştă alegătorilor din întreaga ţară, respingând o propunere despre care oficialii electorali au avertizat că ar fi avut consecinţe catastrofale dacă ar fi fost lăsată să intre în vigoare la alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate la 3 noiembrie, relatează CNN şi Reuters, citate de news.ro.

Într-unul dintre cele mai importante cazuri care au apărut în ultimii ani pe lista de cauze cu procedură accelerată, o majoritate a judecătorilor Curţii Supreme a blocat procedura care ar fi conferit Serviciului Poştal al SUA puterea fără precedent de a reţine potenţial milioane de buletine de vot care ar fi trebuit trimise prin poştă. Chiar şi unii funcţionari electorali din Partidul Republican au avertizat că propunerea ar putea duce la haos şi la privarea în masă a dreptului de vot.

În ordonanţa sa succintă, Curtea Supremă a afirmat că administraţia „are puţine şanse să aibă câştig de cauză pe fondul contestaţiei sale”.

Judecătorii conservatori Samuel Alito şi Clarence Thomas au exprimat opinii separate.

Înfrângere majoră la Curtea Supremă: Propunerea privind votul prin corespondență, blocată

Decizia reprezintă o înfrângere semnificativă pentru preşedinte, care de ani de zile a criticat vehement votul prin corespondenţă, invocând acuzaţii false de fraudă pe scară largă, în timp ce el însuşi continuă să voteze prin corespondenţă.

Administraţia îşi prezentase propunerea ca o modificare „modestă” a reglementărilor în domeniul serviciilor poştale, menită să protejeze de presupuse fraude.

Criticii lui Trump au descris însă această manevră drept o acaparare neconstituţională a puterii, pe care Serviciul Poştal al SUA (USPS) nici măcar nu era pe deplin pregătit să o pună în aplicare.

Motivarea judecătorilor și implicațiile politice la alegerile de la jumătatea mandatului

Judecătorul Brett Kavanaugh, membru al aripii conservatoare a Curţii, a redactat o opinie concurentă în care a explicat că, în opinia sa, propunerea s-ar putea încadra în competenţa USPS, dar că „funcţionarii electorali de la nivel statal şi local nu dispun de timp suficient pentru a pune în aplicare în mod rezonabil reglementarea înainte de alegeri”.

În opinia sa disidentă, Alito a afirmat că nu crede că preocupările practicale legate de punerea în aplicare a normei, ridicate de mulţi funcţionari electorali, sunt suficiente pentru ca statele şi grupurile pentru drepturile de vot care au contestat norma să câştige.

Colegii republicani ai lui Trump se află într-o luptă strânsă pentru a-şi păstra controlul asupra Congresului în alegerile de la jumătatea mandatului. Restricţionarea votului prin corespondenţă i-ar putea avantaja pe republicani, având în vedere că, potrivit diverselor sondaje, alegătorii democraţi recurg în mod disproporţionat la acest tip de vot.

Detaliile planului USPS și reacția statelor americane

Conform noii reguli, statele ar fi trebuit să furnizeze Serviciului Poştal listele cu destinatarii buletinelor de vot prin poştă şi să utilizeze plicuri de expediere şi de retur aprobate de agenţie, prevăzute cu coduri de bare unice. Serviciul Poştal putea apoi refuza să expedieze buletinele de vot care nu respectă noile standarde sau care sunt asociate cu alegători care nu figurează pe liste.

Criticii au afirmat că planul putea perturba livrarea a mii de buletine de vot legitime pe măsură ce se apropie scrutinul din 3 noiembrie şi putea provoca haos, având în vedere planurile iminente ale multor state de a trimite buletine de vot prin poştă alegătorilor eligibili. Administraţia a declarat că noua regulă va preveni frauda electorală, deşi dovezile unei astfel de fraude sunt rare.

Trump a semnat ordinul executiv care vizează buletinele de vot trimise prin poştă după ce, timp de ani de zile, a pus la îndoială securitatea acestora, deşi el însuşi votează adesea prin poştă. Trump a făcut afirmaţii false privind frauda pe scară largă în alegerile din SUA, inclusiv în ceea ce priveşte înfrângerea sa din 2020 în faţa fostului preşedinte democrat Joe Biden.

Administraţia, într-o cerere de urgenţă din 6 septembrie, a solicitat Curţii Supreme să îi permită punerea în aplicare a unei „politici federale importante pentru a proteja serviciile poştale împotriva utilizării lor în scopul comiterii de fraude electorale”.

O coaliţie de state, majoritatea conduse de democraţi, şi Washington, D.C., precum şi o serie de grupuri pentru drepturile de vot, au contestat noua regulă a USPS.

Toate cele 50 de state permit o formă sau alta de vot prin corespondenţă. Dintre acestea, 29 de state permit alegătorilor să solicite votul prin corespondenţă fără a furniza un motiv, iar opt îşi desfăşoară alegerile exclusiv prin corespondenţă.

Disputa privind buletinele de vot prin poştă face parte dintr-o serie de eforturi ale administraţiei de a spori implicarea federală în procesul de votare înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Lovitură paralelă în justiție: un judecător blochează o măsură a lui Trump care limitează durata şederii studenţilor şi jurnaliştilor străini

Un judecător federal american a blocat luni o nouă reglementare a administraţiei Trump care urma să limiteze durata de şedere în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini. Măsura i-ar fi obligat să solicite o prelungire a vizei pentru a rămâne în ţară peste o anumită perioadă, relatează Reuters.

Fără a se pronunţa asupra fondului cauzei, judecătorul F. Dennis Saylor din Boston (nord-est) a decis amânarea până la noi ordine a intrării în vigoare a acestei reglementări, care era prevăzută marţi, 15 septembrie. El a dat astfel curs cererii organizaţiilor care reprezintă instituţiile de învăţământ superior, profesorii şi sindicatele care reprezintă jurnalişti şi alte profesii din domeniul comunicării.

Conform acestei reglementări publicate în iulie în Federal Register, echivalentul american al Monitorului Oficial, cetăţenii străini titulari ai unei vize de student nu ar avea dreptul să rămână mai mult de patru ani pe teritoriul american. Jurnaliştii străini ar fi, la rândul lor, limitaţi la şederi de 240 de zile, adică aproximativ opt luni, putând însă solicita prelungiri pentru perioade identice. Jurnaliştii chinezi ar fi, la rândul lor, supuşi unui cadru deosebit de restrictiv, cu vize limitate la 90 de zile.

Până în prezent, Statele Unite acordau vize pe durata programului unui student şi până la cinci ani pentru un jurnalist.

Motivarea instanței din Boston și criticile aduse Departamentului de Securitate Internă

Judecătorul Saylor a afirmat că DHS (Departamentul de Securitate Internă) a adoptat politica restrictivă pe baza unor argumente „extrem de slabe”. Agenţia invocase securitatea naţională şi necesitatea de a preveni frauda în cadrul programului de vize.

Judecătorul, numit de preşedintele republican George W. Bush, a scris că regula a răsturnat un sistem prin care SUA, timp de aproape cinci decenii, au eliberat vize studenţilor străini pe „durata statutului” acestora. Acest sistem, a afirmat el, a permis zeci de milioane de studenţi şi cercetători străini să vină în SUA, ducând la „cercetări revoluţionare în ştiinţă, medicină şi tehnologie, o creştere economică substanţială şi o serie de alte beneficii, adesea la scară largă”.

Saylor a afirmat că regula adoptată de DHS în iulie urmăreşte să înlocuiască acel sistem cu unul care ar restricţiona substanţial numărul total de studenţi, profesori şi jurnalişti străini din ţară.

Impactul economic și academic asupra marilor universități americane

Conform regulamentului, vizele F pentru studenţii internaţionali şi vizele J, care permit vizitatorilor din cadrul programelor de schimb cultural să lucreze în SUA, ar fi limitate la patru ani, în timp ce vizele I pentru jurnalişti, care în prezent pot avea o durată de mai mulţi ani, ar fi limitate la maximum 240 de zile. Aproximativ 1,6 milioane de persoane deţin în prezent vize F, iar alte 500.000 deţin vize J.

Marile universităţi de cercetare, precum Institutul de Tehnologie din Massachusetts şi Harvard, au o proporţie ridicată de studenţi străini, în special la nivel de studii postuniversitare, a remarcat judecătorul. Dacă regulamentul ar intra în vigoare, astfel de universităţi ar suferi probabil pierderi de sute de milioane de dolari, iar numărul de înscrieri ar scădea, a arătat Saylor.

„Prejudiciul adus sistemului de învăţământ superior şi economiei Statelor Unite ar putea fi catastrofal”, a conchis judecătorul.