Ungaria refuză să se alăture Inițiativei de Cooperare în Carpați lansată de Ucraina. Relații tensionate între Budapesta și Kiev

Ucraina a lansat vineri noua inițiativă de cooperare „Carpathian Eight” (C8), menită să consolideze cooperarea în domeniile securității, energiei și investițiilor cu țările membre din regiune. Deși informațiile inițiale indicau Ungaria drept membră a inițiativei, premierul țării, Péter Magyar, a declarat luni că Budapesta a refuzat invitația și nu se va alătura acestui format. Ministerul ungar de Externe a confirmat această poziție, scrie KYIV POST, citată de Rador.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat că Budapesta nu se va alătura noii inițiative de cooperare „Carpathian Eight” (C8), lansată de Ucraina și menită să consolideze securitatea regională prin inițiative și investiții comune.

La momentul înființării, vineri, 18 septembrie, la Bukovel, în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, inițiativa a fost prezentată ca reunind Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. Cu toate acestea, publicația ungară HVG a relatat că, deși primele informații indicau Ungaria drept membră, Magyar a declarat că Budapesta a primit o invitație de a se alătura inițiativei, dar a refuzat-o. „Ne-au invitat și, din motive întemeiate, nu ne-am dus”, a declarat Magyar. „Credeți-mă, Ungaria nu participă la aceasta”, a continuat el. Ulterior, ministrul ungar de externe a confirmat pentru publicație că țara sa nu s-a alăturat acestui format politic și nici nu intenționează să o facă.

Niciunul dintre cei doi oficiali nu a oferit alte explicații pentru această decizie, fiind neclar de ce Budapesta a ales să rămână în afara acestui format, deși a recunoscut că a primit invitația.

Relațiile dintre Ungaria și Ucraina devin tot mai tensionate

După ce inițial a părut să se distanțeze de abordarea fostului premier ungar Viktor Orbán și să se prezinte drept un partener al Kievului, Magyar gestionează în prezent o relație diplomatică cu Ucraina care a devenit vizibil mai tensionată.

Deși Kievul a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea unor noi clustere în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, până la 8 septembrie Budapesta a blocat deja de patru ori începerea negocierilor privind clusterele 2 și 3, refuzând totodată să precizeze ce măsuri legislative așteaptă din partea Ucrainei pentru a-și ridica veto-ul.

Anterior, Ungaria întârziase, de asemenea, adoptarea unei scrisori comune a UE privind candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova, document care necesita aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre.

Ministerul ungar de Externe invocă în mod constant preocupările legate de drepturile minorităților pentru a-și justifica poziția, argument folosit pentru prima dată de Viktor Orbán în timpul mandatului său. Guvernul acestuia a blocat timp de 17 luni deschiderea primului cluster de negociere, „Valori fundamentale”, din cauza situației etnicilor maghiari din Transcarpatia.

În iunie, Magyar a părut să se distanțeze de această abordare, ajungând la ceea ce el a descris drept un „acord istoric” cu președintele Volodimir Zelenski, prin care au fost garantate oficial drepturile la educație, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Ucraina. Cu toate acestea, în pofida acordului, Budapesta continuă să blocheze deschiderea clusterelor de negociere privind piața internă și competitivitatea pentru Ucraina.

Această obstrucționare încetinește și procesul de aderare al Republicii Moldova, întrucât parcursurile celor două țări rămân strâns legate.

În aceeași zi în care Ucraina a lansat summitul, ministrul ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a declarat pentru Telex că Ungaria ar putea „renunța la gazul rusesc în decurs de un an”, prezentând planuri pentru înlocuirea livrărilor Gazprom cu rute și contracte alternative până în octombrie 2027. Deși Ungaria a început negocieri cu Croația privind exploatarea conductei Adria, declarațiile ministrului nu înseamnă neapărat că Budapesta va lua o decizie oficială de reziliere a contractelor existente cu Moscova.

Ministrul a mai declarat și că evaluarea de către guvern a proiectului centralei nucleare Paks II, construită cu tehnologie rusească, ar trebui finalizată până la sfârșitul anului 2026.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu