Undă verde în dosarul Georgescu-Potra: ÎCCJ a respins contestații, poate începe judecata pe fond privind tentativa de lovitură de stat

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, joi, în procedura de cameră preliminară, atât contestația formulată de Ministerul Public, cât și contestațiile depuse de inculpați în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane au fost trimiși în judecată pentru presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Instanța supremă a menținut astfel încheierea Curții de Apel București prin care a fost constatată legalitatea rechizitoriului și s-a dispus începerea judecății. Dosarul poate trece acum în faza procesului pe fond, în care vor fi administrate probe și analizate efectiv acuzațiile formulate de procurori.

„În data de 6 august 2026, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat contestațiile formulate împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București în procedura de cameră preliminară, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1”, a transmis ÎCCJ.

Înalta Curte: Nu a fost analizată vinovăția inculpaților

Instanța supremă subliniază că soluția nu reprezintă o pronunțare asupra vinovăției sau nevinovăției lui Călin Georgescu, Horațiu Potra ori a celorlalți inculpați.

În camera preliminară, judecătorii verifică exclusiv dacă instanța a fost sesizată legal, dacă probele au fost administrate cu respectarea legii și dacă actele de urmărire penală au fost efectuate în mod legal. Temeinicia acuzațiilor va fi analizată abia în procesul pe fond.

Prin urmare, decizia din 6 august închide etapa camerei preliminare și confirmă că procesul poate continua în fața Curții de Apel București, fără ca Înalta Curte să valideze, în această fază, versiunea faptelor prezentată de procurori.

Curtea de Apel dispusese începerea procesului

Curtea de Apel București a decis, pe 2 aprilie 2026, că rechizitoriul întocmit de Parchetul General este legal și a dispus începerea judecății în cazul celor 22 de inculpați.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată, fiind indicate două acte materiale.

Horațiu Potra este acuzat, printre altele, de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică. Alături de cei doi au fost trimiși în judecată alți 20 de membri sau apropiați ai grupării conduse de Potra.

În lipsa minutei integrale a deciziei pronunțate joi de Înalta Curte, comunicatul instanței supreme nu precizează punctual ce critici au fost formulate de Ministerul Public și ce solicitări au avut fiecare dintre inculpați. Efectul soluției este însă menținerea hotărârii Curții de Apel și trecerea dosarului în faza judecății pe fond.

Declarațiile date ca martori de 17 inculpați rămân eliminate

Procesul va începe însă cu un probatoriu parțial diminuat. În martie 2026, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a exclus declarațiile date inițial în calitate de martori de 17 persoane care au dobândit ulterior calitatea de inculpat.

Instanța a apreciat că utilizarea acestor declarații ar încălca dreptul la tăcere și dreptul persoanei de a nu se autoincrimina. Au fost eliminate atât declarațiile propriu-zise, cât și înregistrările audierilor și referirile la conținutul acestora introduse în rechizitoriu.

În același timp, judecătorul a respins celelalte cereri și excepții formulate de Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți inculpați. Parchetul General a anunțat ulterior că își menține dispoziția de trimitere în judecată, în pofida excluderii respectivelor probe.

Menținerea încheierii Curții de Apel înseamnă că declarațiile declarate nule nu vor putea fi folosite pentru stabilirea vinovăției în procesul pe fond. Procurorii vor trebui să își susțină acuzațiile prin celelalte probe rămase în dosar.

Planul prezentat de procurori: acțiuni violente după anularea alegerilor

Dosarul are legătură cu evenimentele petrecute după ce Curtea Constituțională a anulat, pe 6 decembrie 2024, alegerile prezidențiale.

Potrivit rechizitoriului, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit în condiții de clandestinitate cu Horațiu Potra, într-un centru de echitație din localitatea Ciolpani, județul Ilfov.

Procurorii susțin că cei doi ar fi discutat un plan prin care Potra și persoane din cercul său, unele cu pregătire militară și experiență în zone de conflict, urmau să se deplaseze în București și să deturneze manifestațiile organizate împotriva anulării alegerilor.

Acțiunile violente ar fi trebuit să transforme protestele pașnice în manifestații caracterizate prin violență și să împiedice sau să îngreuneze exercitarea puterii de stat, potrivit acuzațiilor formulate de Parchetul General.

Arme, bani, o dronă și mai multe autoturisme oprite în Prahova

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, mai multe autoturisme în care se aflau Horațiu Potra și persoane din anturajul său au fost oprite de polițiști în județul Prahova, în timp ce se îndreptau spre București.

Anchetatorii au anunțat că în mașini au fost găsite arme albe – inclusiv macete, săbii și pumnale –, arme de foc, articole pirotehnice, aproximativ 18.000 de dolari și 25.000 de lei, laptopuri, medii de stocare și o dronă profesională.

Autoritățile fuseseră alertate printr-un apel la 112, apelantul susținând că mai multe persoane înarmate, unele cu experiență în Legiunea Străină, se îndreptau spre Capitală pentru a participa la manifestații și pentru a provoca incidente.

Ulterior, ancheta inițială instrumentată în Prahova a fost extinsă, iar Parchetul General a efectuat noi percheziții și a formulat acuzații referitoare la securitatea națională și ordinea constituțională.

Georgescu mai este judecat într-un dosar penal

Călin Georgescu mai este trimis în judecată într-un dosar separat, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, în care este acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război și de promovarea ideilor, concepțiilor ori doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În acel dosar, Tribunalul București a respins definitiv, în februarie 2026, contestația formulată de Georgescu împotriva încheierii de cameră preliminară și a stabilit că procesul poate continua cu judecata pe fond. Acuzațiile privesc cinci presupuse acte materiale comise în perioada iunie 2020 – mai 2025.

În dosarul Georgescu–Potra, Curtea de Apel București urmează să stabilească termenele pentru judecata pe fond, când procurorii și apărătorii vor putea solicita administrarea de probe, audierea inculpaților și a martorilor și dezbaterea efectivă a acuzațiilor.