UNBR intervine în scandalul judecătorilor sancționați în cazul Chițoiu

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) reacționează la sancționarea disciplinară a celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești care au folosit comportamentul avocaților fostului ministru Daniel Chițoiu printre argumentele pentru agravarea pedepsei acestuia. Într-un comunicat transmis vineri, 6 noiembrie, UNBR avertizează că exercitarea legală a drepturilor procesuale nu poate constitui un motiv pentru înăsprirea situației juridice a inculpatului. Poziția vine după ce CSM a constatat că judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu au acționat cu rea-credință, încălcând principii fundamentale ale dreptului penal.

Uniunea Națională a Barourilor din România subliniază că independența avocatului în stabilirea și susținerea strategiei de apărare reprezintă o garanție fundamentală a procesului echitabil, care trebuie respectată inclusiv de judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor penale.

Reacția UNBR vine în contextul Hotărârii nr. 16J din 5 noiembrie 2026, prin care Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, cu majoritate de voturi, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva celor doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești.

„Dincolo de soluția disciplinară, care nu este definitivă, această situație ridică o problemă fundamentală: exercitarea legală a drepturilor procesuale prin avocat nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv pentru agravarea situației juridice a justițiabilului”, transmite UNBR.

Organizația profesională atrage atenția că avocatul are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a construi independent strategia de apărare, în limitele legii și ale mandatului primit de la client.

„Formularea cererilor, excepțiilor, recuzărilor, solicitarea administrării probelor și utilizarea celorlalte mijloace procedurale prevăzute de lege reprezintă instrumente esențiale pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului”, precizează Uniunea.

CSM a sancționat doi judecători pentru folosirea conduitei avocaților la agravarea pedepsei

Judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu au făcut parte din completul Curții de Apel Pitești care, la 8 ianuarie 2026, a majorat de la trei ani cu suspendare la patru ani cu executare pedeapsa aplicată fostului ministru Daniel Chițoiu.

Acesta fusese trimis în judecată după accidentul rutier provocat în decembrie 2019 pe DN7, în județul Argeș, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața, iar o a treia a fost grav rănită.

Instanțele au stabilit că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a lui Daniel Chițoiu, care a pătruns cu autoturismul pe contrasens și a lovit frontal mașina în care se aflau victimele.

Vinovăția fostului ministru și gravitatea accidentului nu au constituit obiectul procedurii disciplinare. CSM nu a analizat dacă pedeapsa de patru ani era justificată sau dacă probele au fost corect apreciate.

Problema a fost că judecătorii au inclus, printre motivele înăspririi pedepsei, comportamentul avocaților inculpatului în cursul judecății la prima instanță.

În motivarea condamnării, cei doi magistrați au criticat cererile de recuzare formulate de apărare, sesizarea Inspecției Judiciare, solicitarea administrării unor probe privind starea de sănătate a victimelor și contestarea imparțialității completului.

Judecătorii au caracterizat această conduită drept „inacceptabilă” și au apreciat că a contribuit la tergiversarea procesului.

Mai mult, motivarea conține și un pasaj controversat referitor la refuzul inculpatului de a-și recunoaște vinovăția: „Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.”

În concluzia hotărârii, judecătorii au justificat majorarea pedepsei și prin „comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției”.

Deși consecințele accidentului justificau o evaluare severă a răspunderii penale, aceste argumente ridică probleme distincte privind protecția dreptului la apărare și a dreptului de a nu contribui la propria incriminare.

În privința conduitei avocaților, CSM a considerat că cei doi judecători au încălcat cu rea-credință principiile legalității sancțiunii penale și caracterului personal al răspunderii penale.

Ioan Fundătureanu a fost sancționat cu retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Costin Andrei Stancu cu diminuarea indemnizației brute lunare cu 10% pentru un an.

Hotărârea disciplinară nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

UNBR: Avocatul nu trebuie confundat cu inculpatul

În comunicatul transmis vineri, Uniunea Națională a Barourilor din România insistă asupra distincției dintre conduita profesională a avocatului și comportamentul personal al inculpatului.

„Faptul că avocatul acționează în numele sau în interesul clientului nu înseamnă că orice demers procedural al acestuia poate fi calificat drept o manifestare negativă a conduitei inculpatului. Exercitarea drepturilor procesuale trebuie distinsă de eventualele conduite abuzive, care necesită o evaluare distinctă, în condițiile legii”, arată UNBR.

Această precizare vizează exact problema constatată de CSM în cazul judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești.

Articolul 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite instanței să țină cont de conduita inculpatului în cursul procesului penal, la individualizarea pedepsei. Această dispoziție nu poate fi însă interpretată ca o autorizare a transferării automate asupra inculpatului a conduitei profesionale autonome a avocatului său.

De asemenea, simplul fapt că o cerere de recuzare sau o solicitare de administrare a probelor este respinsă nu înseamnă că formularea ei a reprezentat un abuz.

UNBR avertizează că o interpretare contrară ar avea consecințe asupra tuturor persoanelor implicate în procese penale, nu doar asupra inculpaților din dosare mediatizate.

„Independența avocatului nu poate fi protejată doar împotriva ingerințelor directe. Ea presupune și garanția că exercitarea legală a apărării nu va produce, indirect, consecințe defavorabile asupra persoanei reprezentate”, se arată în comunicat.

Uniunea explică și pericolul practic al unei asemenea abordări: „În caz contrar, riscul agravării situației clientului ar putea descuraja avocatul să utilizeze toate mijloacele legale de apărare, afectând însăși efectivitatea dreptului la un proces echitabil.”

Cu alte cuvinte, un avocat care se teme că o cerere procesuală legitimă ar putea determina judecătorul să îi majoreze pedeapsa clientului ar putea ajunge să renunțe la instrumente esențiale ale apărării.

Independența judecătorilor nu exclude răspunderea disciplinară

UNBR abordează și problema independenței judecătorilor, invocată în reacțiile critice față de sancțiunile CSM.

Organizația recunoaște că judecătorul trebuie să poată interpreta și aplica legea fără ingerințe nejustificate, dar subliniază că independența nu reprezintă o imunitate absolută în fața răspunderii disciplinare.

„Independența judecătorului presupune libertatea de a interpreta și aplica legea, fără ingerințe nejustificate. Această independență nu exclude însă răspunderea disciplinară în cazurile și condițiile strict prevăzute de lege”, precizează UNBR.

Poziția vine într-un moment în care sancționarea celor doi judecători a provocat reacții vehemente, inclusiv din partea procurorului Claudiu Sandu, membru al CSM, care a vorbit despre o presupusă „dictatură” în sistemul judiciar.

Tot vineri, judecătorul Costin Andrei Stancu a anunțat că demisionează din Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și solicită transferul de la Secția penală la Secția I civilă, afirmând că mesajul transmis de sancțiunea CSM ar fi „nu vă atingeți de politicieni”.

Această interpretare este însă diferită de obiectul declarat al procedurii disciplinare. CSM nu a sancționat condamnarea unui fost ministru, ci folosirea comportamentului avocatului drept argument pentru agravarea răspunderii penale a clientului.

Mai mult, sancțiunile aplicate de CSM sunt supuse controlului judiciar, iar cei doi judecători au posibilitatea să își formuleze apărările în fața Înaltei Curți.

UNBR subliniază că independența avocatului și cea a judecătorului nu trebuie prezentate ca principii incompatibile.

„Independența judecătorului și independența avocatului nu sunt principii aflate în opoziție. Ele se completează și servesc aceluiași obiectiv: înfăptuirea unei justiții independente, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt efectiv garantate.”

Protecția avocaților, consolidată și la nivel european

În comunicat, UNBR atrage atenția că problema independenței profesiei de avocat este discutată și la nivel european.

Organizația amintește că, la 5 noiembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat propuneri de decizii ale Consiliului Uniunii Europene privind autorizarea semnării, în numele Uniunii, a Convenției Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat. România a semnat această convenție la 21 octombrie 2025.

Potrivit UNBR, documentul consacră garanții pentru exercitarea independentă a profesiei, inclusiv posibilitatea avocatului de a formula cereri și demersuri procedurale în numele clientului, fără ingerințe nejustificate.

Uniunea invocă și Declarația comună privind protecția justiției internaționale și integritatea dreptului internațional, publicată la 20 octombrie 2026 la inițiativa Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE), la care organizația profesională din România a aderat.

Prin aceste referiri, UNBR subliniază că protejarea avocatului în exercitarea atribuțiilor sale nu este o revendicare corporatistă, ci o componentă a garantării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

„UNBR reafirmă că libertatea avocatului de a construi și susține apărarea, fără teama că demersurile sale legale vor fi folosite împotriva clientului, reprezintă o garanție esențială a dreptului la un proces echitabil”, se arată în finalul comunicatului.