Un preot-călugăr a construit fără autorizație un acoperiş modern pe schitul Fundătura, vechi de secole, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniş aflat în Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului / Autorităţile au deschis o anchetă

Autorităţile desfăşoară o anchetă după ce schitul rupestru Fundătura, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniş aflat în Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, a făcut obiectul unei intervenţii moderne, fără un aviz prealabil, constructorul, un preot-călugăr, motivând că lucrarea controversată a fost executată pentru a proteja obiectivul de intemperii şi pentru a-l aduce la starea iniţială din urmă cu sute de ani, transmite Agerpres.

În stâncă, pustnicii au amenajat în urmă cu sute de ani un loc de rugăciune, folosit timp de peste două secole. Obiectivul este des vizitat de către turişti, iar ghizii au descoperit de curând o transformare la care nu se aşteptau. Un acoperiş modern, din lemn a fost montat direct pe monument.

„Acolo, la baza muntelui, sunt mai multe schituri rupestre în ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniş. Acest ansamblu include trei sferturi dintre schiturile rupestre din România, iar câteva dintre ele, cum au fost Agatoanele sau Fundătura, despre care vorbim noi acum, au avut o importanţă mai mare. Fundătura este cel mai important, deoarece toţi cei care au lăsat urme ale trecerilor lor pe acolo şi nume date schiturilor, adică Iosif, Dionisie Torcătorul, veneau aici la liturghie, la praznicele împărăteşti sau la alte slujbe foarte importante. În pofida faptului că acel schit rupestru a avut un astfel de acoperiş în vremuri îndepărtate, acolo activitatea monahală s-a terminat de aproximativ 140 de ani. Practic, fiind cel mai de jos dintre schiturile rupestre, ca altitudine, au avut şi cea mai lungă viaţă. A fost ‘ultimul bastion’ al călugărilor sau călugăriţelor din zonă. Când acolo era un mic schit, bisericuţa aceea avea un acoperiş din lemn, dar în niciun caz în felul în care arată el acum. Asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să le reconstruim acum, şi mai ales după bunul plac, de aceea eu consider că e mai bine să fie lăsat aşa, în pofida faptului că, poate, preotul respectiv care a făcut acoperişul, la Fundătura, e bine intenţionat. El se gândeşte că prin gaura aceea din tavan intră apă şi locul se poate deteriora mai tare”, a declarat, pentru AGERPRES, ghidul turistic Emanuel Vârgolici.

Conducerea Primăriei Bozioru susţine că nu a autorizat lucrarea, iar după ce au fost efectuate verificări la faţa locului, ţinând cont că este vorba despre un monument, a fost sesizată Direcţia Judeţeană pentru Cultură Buzău.

„Noi n-am dat nicio autorizare, nici n-am avut cunoştinţă. Am făcut imediat adresă la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Buzău, mi-au şi răspuns că o să vină o comisie de la ei, de la Poliţie cineva şi să participăm şi noi cu un reprezentant, doi, să mergem la faţa locului, să facem constatări şi în funcţie ce e acolo, să vedem măsurile care se vor lua. Noi n-am dat niciun aviz, nimic”, a precizat, pentru Agerpres, primarul comunei Bozioru, Marian Spătaru.

Pe parcursul săptămânii viitoare, la faţa locului se va deplasa o comisie, la iniţiativa specialiştilor din cadrul Direcţiei de Cultură, pentru a evalua situaţia şi pentru a discuta cu persoana care a realizat acoperişul schitului, un preot-călugăr din localitate.

„Direcţia pentru Cultură nu a emis niciun aviz, niciun acord pentru intervenţia de acolo. Primăria ne-a comunicat faptul că ar fi vorba despre un preot-călugăr. Noi am sesizat atât primăria cât şi organele de cercetare penală şi la o dată de comun acord, undeva luni sau marţi, ne vom deplasa cu toţii, un reprezentant al primăriei, un reprezentant de la Inspectoratul de Poliţie şi un reprezentant de la Direcţia pentru Cultură şi vom solicita întâlnirea cu părintele respectiv care spune că ar fi vrut să facă lucrul ăsta, să readucă schitul la stare veche. A fost acoperit cu un astfel de acoperiş în timp, dar o lucrare nu se face decât cu acordul Ministerului Culturii şi în urma unei documentaţii întocmită de un specialist. Păcat că lucrurile acestea se întâmplă aşa, fără o ordine. Nu este rău să fie protejat obiectivul, dar să fie protejat în limita legii”, a transmis, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Buzău, Constantin Căţoi.

Contactat telefonic, preotul care a realizat lucrarea, a precizat că nu a făcut nimic altceva decât să protejeze obiectivul şi să îi facă un acoperiş, aşa cum a avut în urmă cu sute de ani.

„Am văzut că schitul Fundătura, cum scrie cineva, a fost acoperit şi ţinea de Mănăstirea Găvanele. Eu dacă sunt din Găvanele am zis să fac şi eu ceva pentru piatra aia, acolo unde au stat călugării. Am făcut şi eu acolo, în ideea să acopăr şi am acoperit şi eu acolo. Am terminat după ‘Schimbarea ala faţă’, am acoperit piatra să o fac şi eu cum scrie în carte, că a fost acoperită, fără să fac vreun rău sau ceva. N-am făcut nimic rău. Nu am făcut nicio greşeală, decât i-am pus acoperişul cum a fost. Ştiam că nu am voie, dar de ce să nu fac eu la anii mei, pentru că n-am ce să pierd acum, chiar dacă mă închide, chiar dacă mă bate, chiar dacă îmi face ceva. Am trecut de 94”, a spus, pentru Agerpres, preotul-călugăr Ion Ceauş.

Zona Nucu-Bozioru, în care se află Schitul Fundătura, este cunoscută pentru vestigiile rupestre săpate în stâncă. Aşezările rupestre fac parte din Geoparcul „Ţinutul Buzăului” care a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural de importanţă mondială.