UE ia în considerare restricții mai severe împotriva diplomaților ruși pe fondul intensificării amenințărilor hibride

Valul recent de atacuri hibride din întreaga Europă a ridicat semne de întrebare cu privire la posibila implicare a diplomaților ruși, determinând statele membre să ia în considerare restricții și controale mai stricte, potrivit Euronews.

Deplasările și acțiunile diplomaților ruși au devenit obiectul unei atenții intense, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de atacuri hibride – dintre care unele au fost atribuite direct Moscovei – care au zguduit securitatea sa colectivă.

Subiectul a apărut ca un potențial următor pas în cadrul regimului de sancțiuni al blocului, potrivit unor diplomați de rang înalt care au cunoștință despre discuții.

Bruxellesul încearcă să treacă peste incidentul controversat al excluderii de pe lista de sancțiuni a doi oligarhi de marcă luna trecută, care a pus la încercare frontul unit al UE. Țările caută acum modalități de a-și strânge rândurile și de a riposta împotriva interferențelor Kremlinului.

Printre opțiunile luate în considerare se numără restricții și controale mai stricte asupra diplomaților ruși, în încercarea de a combate războiul hibrid și sabotajul sponsorizate de stat.

Luna trecută, Ungaria a expulzat 10 diplomați ruși acuzați de comportament „inacceptabil” în temeiul Convenției de la Viena din 1961. Moscova a răspuns cu aceeași monedă.

Alte incidente îngrijorătoare, printre care un presupus atac incendiator asupra unei companii din domeniul apărării din Estonia și descoperirea unei drone neexplodate la Aeroportul din Leipzig, în Germania, ambele legate de Rusia, au amplificat și mai mult îngrijorările.

Discuția, care se află încă într-un stadiu incipient, vine în continuarea mecanismului introdus de UE anul trecut în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.

Sistemul obligă diplomații ruși detașați pe teritoriul Uniunii să notifice intenția lor de a călători către sau de a tranzita un alt stat membru, în afara țării gazdă, „cu cel puțin 24 de ore” înainte de intrarea prevăzută.

Acesta se aplică agenților diplomatici și consulari de toate gradele, inclusiv ambasadorilor, personalului administrativ, tehnic sau de serviciu, precum și membrilor familiilor acestora.

Deși sistemul a oferit autorităților europene o mai mare capacitate de supraveghere pentru a monitoriza deplasările diplomaților ruși, acesta nu îi restricționează, în sine, pe aceștia.

Statele membre pot aplica o procedură mai strictă pentru a obliga diplomații ruși să solicite o autorizație de tranzit. În cazul refuzului, diplomatul nu poate traversa teritoriul. Această procedură este, însă, opțională. Până în prezent, doar două țări au pus-o în aplicare.

„Întrucât sistemul este în vigoare abia din ianuarie 2026, experiența este limitată”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Sistemul de notificare s-a bazat pe premisa că diplomații ruși sunt „adesea implicați” în activități care răspândesc narațiuni pro-război și manipulează opinia publică. Acum, atenția se îndreaptă către rolul lor posibil, direct sau indirect, în atacurile hibride.

„Acțiunile Rusiei nu vor rămâne fără răspuns”, se menționează în proiectul de concluzii pentru summitul liderilor UE de săptămâna viitoare.

„Uniunea Europeană și statele membre vor acționa cu hotărâre și în mod coordonat pentru a face față acestor acțiuni, utilizând pe deplin toate instrumentele și mecanismele disponibile.”

Dezbaterea de la Bruxelles va trebui să țină seama de Convenția de la Viena, care acordă drepturi și protecții extinse agenților diplomatici în activitatea lor de zi cu zi. Textul este considerat unul dintre cele mai mari succese ale dreptului internațional.

Pe măsură ce discuțiile privind noi sancțiuni se accelerează, UE încearcă să promoveze o interdicție de acordare a vizelor pentru foștii soldați ruși și reguli mai stricte pentru turiștii ruși.