UDMR se delimitează de austeritatea lui Bolojan

Vicepremierul interimar Tanczos Barna consideră că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an care să permită României să rămână pe deficitul bugetar la nivelul din anul 2026 şi în anul viitor. „O coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, argumentează el.

Tanczos Barna a afirmat că, după rectificarea bugetară de care este nevoie pentru acest an, o prioritate o reprezintă pregătirea bugetului pe 2027.

Tanczos Barna cere un an de pauză de la reducerea deficitului

„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, a declarat Tanczos Barna, miercuri seară, la Euronews România, potrivit news.ro.

El a explicat că în anul 2027 România nu va mai avea PNRR şi „dispar din bugetul de investiţii peste 40 de miliarde de lei”.

„Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci fără investiţii semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi şi mai mult şi consumul va scădea şi mai mult şi încasările la bugetul de stat o să fie şi mai mici.

„Nu ne putem uita doar la partea de încasări”

Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări, cei care au făcut contabilitate ştiu că pe debit şi pe credit fişa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie şi de încasări, economia privată trebuie susţinută pe de o parte printr-un consum stabil intern, pe de altă parte prin investiţii şi comenzi din partea statului, acolo unde poate.

Deci nu suntem într-o situaţie bună, nu suntem într-o situaţie plăcută, motiv pentru care în continuare cred că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a argumentat Tanczos Barna.

Problema dobânzilor: peste 64 de miliarde de lei

El consideră că e nevoie de „o soluţie de finanţare alternativă” pentru a echilibra dobânzile foarte mari pe care statul le plăteşte în urma împrumuturilor din anii trecuţi.

„Mai avem o problemă uriaşă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanţare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine şi plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi.

Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă, altfel grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare”, a explicat vicepremierul interimar.