Turul 2 înapoi, varianta USR: Buzoianu compară decizia CCR care îl lasă pe Fritz fără mandat cu anularea alegerilor prezidențiale

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), compară situația creată de decizia Curții Constituționale în cazul lui Dominic Fritz cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și acuză un „sistem pesedist” că schimbă prin decizii juridice rezultatul votului popular.

Practic, sloganul despre votul anulat și democrația confiscată, consacrat în ultimii aproape doi ani mai degrabă în tabăra contestatarilor anulării prezidențialelor, primește acum și o versiune USR.

„E a doua oară în care sistemul pesedist, nemulțumit de votul oamenilor, anulează cu pixul CCR rezultatul unor alegeri. Alo, noi vrem DEMOCRAȚIE, nu PCR”, a scris Diana Buzoianu pe Facebook.

Buzoianu vede două alegeri „anulate cu pixul CCR”

Prima situație la care face trimitere ministrul USR este cea din 6 decembrie 2024, când CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, după primul tur al scrutinului prezidențial din 24 noiembrie. Curtea a dispus atunci reluarea în integralitate a procesului electoral.

A doua „anulare” identificată acum de Buzoianu este cea care îl privește pe șeful propriului partid, Dominic Fritz, reales primar al Timișoarei în 2024.

În 2024, CCR a anulat direct procesul electoral prezidențial. În cazul Fritz, Curtea nu a anulat alegerile locale și nici nu i-a încetat ea însăși mandatul, ci a declarat constituțională prevederea din noua Lege a integrității care poate produce acest efect după intrarea în vigoare a actului normativ.

CCR a stabilit luni, 17 august, că este constituțional art. X din lege, care prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele în cazul cărora incompatibilitatea ori conflictul de interese au fost stabilite definitiv înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli și care se află încă în perioada de interdicție de trei ani. Pentru această categorie, încetarea intervine după 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Curtea a apreciat că regimul sancțiunilor intră în marja de apreciere a legiuitorului și că norma tranzitorie respectă principiul neretroactivității.

Fritz, ales de timișoreni, dar cu mandatul amenințat de noua lege

Dominic Fritz se încadrează în situația prevăzută de articolul declarat constituțional, după ce constatarea ANI privind conflictul de interese a rămas definitivă în instanță. Cazul privește un demers administrativ legat de un PUZ, documentația tehnică fiind realizată de firma unui consilier local care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020.

Fritz a afirmat că, dacă legea va intra în vigoare în această formă, mandatul său de primar va înceta după 30 de zile și acuză aplicarea retroactivă a unei sancțiuni care nu exista în această formă la momentul faptelor. Liderul USR a anunțat și că intenționează să continue disputa la CEDO.

Noua lege nu intră însă automat în vigoare în urma deciziei de luni. CCR a declarat neconstituționale și alte dispoziții din actul normativ, astfel că acesta trebuie pus în acord cu hotărârea Curții înainte de parcurgerea etapelor finale ale procedurii legislative.

De la „CCR apără democrația” la „DEMOCRAȚIE, nu PCR”

Reacția Dianei Buzoianu marchează astfel o schimbare spectaculoasă de registru în disputa politică despre rolul CCR. Dacă anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost contestată vehement de adversarii partidelor aflate atunci la putere, acum chiar un ministru USR folosește aproape aceeași cheie de interpretare, cu o Curte Constituțională care, potrivit acuzației sale, ajunge să contrazică prin decizie votul exprimat de cetățeni.

Cu alte cuvinte, „turul 2 înapoi” capătă, în lectura USR, o versiune de Timișoara, în care nu se mai cere revenirea la turul prezidențial anulat, ci respectarea până la capăt a mandatului acordat lui Dominic Fritz de alegători.

Numai că, juridic, ținta imediată a criticii nu este exclusiv CCR. Mecanismul care poate duce la pierderea mandatului lui Fritz a fost introdus de Parlament, iar Curtea a decis doar că el nu contravine Constituției. Politic însă, pentru Buzoianu distincția pare să conteze mai puțin, din moment ce rezultatul final este prezentat drept încă un caz în care votul cetățenilor riscă să fie șters „cu pixul CCR”.