Tudorel Toader explică scandalul legii incompatibilităților: Nu era neconstituțională. A picat din cauza intereselor

Fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader susține că amendamentul PSD care ar fi putut conduce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, nu ridica probleme de neconstituționalitate. În interpretarea sa, măsura nu s-ar fi aplicat retroactiv, chiar dacă lua în calcul conflicte de interese sau incompatibilități constatate definitiv înainte de intrarea noii legi în vigoare.

Proiectul privind integritatea în funcțiile publice a fost însă respins joi de Senat, după ce a obținut numai 55 de voturi favorabile. Cu doar câteva ore înainte, amendamentul controversat fusese adoptat de Comisia juridică, la propunerea senatorului PSD Ion Cristinel Rujan și cu sprijinul parlamentarilor AUR. Proiectul ar urma să fie redepus, fără amendamentele care au provocat conflictul dintre partide.

Amendamentul despre care Fritz spune că a fost scris „cu dedicație”

Textul prevedea că persoanelor față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, chiar înainte de intrarea în vigoare a legii, le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii reglementări.

Dominic Fritz a acuzat PSD că a introdus amendamentul „cu dedicație”, tocmai pentru a-l îndepărta de la conducerea Primăriei Timișoara. Primarul și președintele USR a susținut că este vorba despre introducerea unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de adoptarea legii și a calificat măsura drept neconstituțională.

Situația lui Fritz este una direct vizată de formularea amendamentului. Pe 18 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul său împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate și a confirmat existența unui conflict de interese administrativ.

Tudorel Toader: Efectul se produce în viitor

Tudorel Toader îl contrazice însă pe liderul USR. Fostul judecător CCR a explicat că trebuie făcută distincția dintre data faptelor care au generat conflictul de interese și data la care noua lege ar fi produs efectul juridic al încetării mandatului.

„Legea se aplică pe viitor”, a afirmat Toader, arătând că, în cazul unei reglementări civile sau administrative, nu este obligatoriu ca toate situațiile juridice avute în vedere să se fi născut după intrarea sa în vigoare. În opinia sa, amendamentul nu ar fi sancționat din nou fapta trecută, ci ar fi stabilit, pentru viitor, efectele unei constatări definitive deja existente.

Fostul judecător constituțional a oferit ca exemplu situația unui parlamentar declarat incompatibil pentru fapte comise într-un mandat de deputat, dar care, până la finalizarea procesului, a început un mandat de senator. Într-un asemenea caz, a explicat Toader, constatarea definitivă făcută pentru vechiul mandat poate produce consecințe asupra noii funcții eligibile.

„Nu este neconstituțională legea pentru că, pe de o parte, se aplică după intrarea legii în vigoare și se aplică pentru un motiv pe care cineva îl are în portofoliul lui, că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate”, a declarat Tudorel Toader la Euronews. El a adăugat că statul nu este obligat să mențină într-o nouă demnitate o persoană despre care s-a stabilit definitiv că a încălcat regimul integrității.

Într-o declarație separată pentru Agerpres, Toader a pus respingerea proiectului mai degrabă pe seama calculelor politice decât a argumentelor juridice: „Dacă a picat la Senat, a picat pentru că sunt interese de toate felurile, la toate nivelurile”.

PNL invocă hotărârea Înaltei Curți

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a susținut la rândul său că situația mandatului lui Dominic Fritz trebuie analizată prin raportare la hotărârea definitivă deja pronunțată de Înalta Curte.

„Este o decizie a ÎCCJ care vorbește foarte clar despre sancțiuni, pierderea mandatului acum, când s-a constatat, nu peste doi ani”, a declarat Fenechiu. PNL a refuzat în cele din urmă să voteze proiectul în forma modificată de Comisia juridică.

De la ce a pornit conflictul de interese

Potrivit ANI, Dominic Fritz a contractat în campania electorală un împrumut de la o persoană fizică, iar ulterior, în exercitarea funcției de primar, a participat la emiterea unui act administrativ în beneficiul societății reprezentate de creditorul respectiv. Agenția a considerat că edilul avea obligația să se abțină de la semnarea documentului.

Este vorba despre un referat referitor la modificarea unui Plan Urbanistic Zonal. Documentația fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală. Suma a fost ulterior restituită din rambursarea cheltuielilor electorale făcută de Autoritatea Electorală Permanentă.

Dominic Fritz a susținut că PUZ-ul fusese pregătit integral înainte ca el să devină primar și că, în a doua zi de mandat, a semnat doar o variantă identică a unui document aprobat deja de predecesorul său. Înalta Curte a reținut însă că, în materia conflictului de interese, nu trebuie dovedit un prejudiciu concret sau un act de corupție, fiind suficientă existența unui interes patrimonial care ar putea afecta imparțialitatea și participarea demnitarului la emiterea actului.