Trump pregătește sancțiuni împotriva întregii Curți Penale Internaționale. Măsura ar putea afecta plățile, IT-ul și investigațiile

Administrația președintelui Donald Trump a pregătit sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale ca organizație și intenționează să le anunțe în curând, potrivit unor surse citate de Reuters. Ar fi o escaladare majoră față de măsurile aplicate până acum unor judecători și procurori individuali ai instanței de la Haga. Dacă vor fi adoptate în forma analizată la Washington, sancțiunile ar putea afecta inclusiv serviciile IT și de asigurare ale Curții, angajarea investigatorilor și operațiunile financiare curente.

Două persoane familiarizate cu pregătirile administrației americane au declarat pentru Reuters că sancțiunile la nivelul întregii instituții sunt gata, însă momentul exact al anunțului nu a fost încă stabilit.

The Wall Street Journal a relatat că o decizie ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timp ce liderii mondiali se reunesc la New York pentru Adunarea Generală a ONU, potrivit News.

Până luni dimineață, Departamentul american al Trezoreriei nu anunțase oficial includerea Curții Penale Internaționale, ca instituție, pe lista entităților sancționate.

Ce s-ar întâmpla dacă întreaga Curte ar fi sancționată

O desemnare a CPI de către Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA — OFAC — ar avea efecte mult mai extinse decât sancțiunile aplicate unor persoane.

Persoanelor și companiilor americane le-ar putea fi interzis să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o licență specială din partea autorităților americane. Regulile OFAC prevăd deja un program distinct de sancțiuni privind CPI, creat în baza ordinului executiv semnat de Trump în februarie 2025.

Impactul ar putea depăși însă granițele Statelor Unite.

Instituțiile bancare și marile companii internaționale tind să fie prudente în relațiile cu entitățile supuse sancțiunilor americane din cauza accesului lor la sistemul financiar al SUA. Oficialii CPI au avertizat anterior că sancționarea instituției ar putea afecta achiziția de servicii IT, asigurări, contractarea investigatorilor și efectuarea tranzacțiilor financiare cotidiene, inclusiv plata angajaților americani ai Curții.

Washingtonul sancționează deja oficiali ai CPI

Administrația Trump a extins progresiv măsurile împotriva persoanelor care lucrează pentru Curte.

OFAC are în prezent un program special dedicat sancțiunilor legate de CPI și a făcut mai multe desemnări în 2025 și 2026. În august 2026, autoritățile americane i-au adăugat pe lista persoanelor sancționate inclusiv pe președinta Curții, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, și pe judecătorul Abdoulaye Seye.

În 2025, Statele Unite sancționaseră și alți judecători ai instituției.

Pasul analizat acum ar fi însă diferit: ținta ar deveni Curtea Penală Internațională însăși, nu doar anumite persoane din conducerea sau structurile sale.

Mandatul de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu, în centrul disputei

Una dintre principalele surse ale actualei confruntări dintre Washington și CPI este dosarul privind războiul din Gaza.

În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru israelian al Apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității. Cei doi contestă acuzațiile, iar Israelul contestă jurisdicția CPI.

Curtea a susținut că poate exercita jurisdicție asupra faptelor presupus comise pe teritoriul palestinian, deoarece Palestina este parte la Statutul de la Roma. Israelul a contestat această interpretare în procedurile de la Haga.

Statele Unite, care nu sunt membre ale CPI, resping de mult timp exercitarea jurisdicției Curții asupra cetățenilor unor state care nu au aderat la Statutul de la Roma, precum SUA și Israel. Washingtonul a formulat această poziție sub mai multe administrații, deși metodele folosite pentru a contesta CPI au diferit.

Trump și CPI, un conflict început încă din primul mandat

Conflictul dintre Donald Trump și Curtea Penală Internațională nu este nou.

În primul său mandat, administrația Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului CPI de la acea vreme și a unui alt oficial, în contextul anchetei privind presupuse crime comise în Afganistan. Administrația Biden a ridicat ulterior acele sancțiuni în 2021, precizând însă că SUA continuau să conteste jurisdicția CPI asupra cetățenilor americani și israelieni.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, politica sancțiunilor a fost reluată. În februarie 2025, președintele a semnat Ordinul Executiv 14203, care stă la baza actualului regim american de sancțiuni legat de Curte.

Potrivit Reuters, administrația americană urmărește inclusiv să determine CPI să renunțe la mandatele vizând oficiali israelieni și la demersurile pe care Washingtonul le consideră nelegitime împotriva cetățenilor americani.

Ce este Curtea Penală Internațională

Curtea Penală Internațională a devenit operațională în 2002, odată cu intrarea în vigoare a Statutului de la Roma.

Instanța cu sediul la Haga poate judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și, în anumite condiții, crima de agresiune. Rolul său este complementar sistemelor judiciare naționale: în principiu, intervine atunci când autoritățile naționale competente nu pot sau nu doresc să desfășoare în mod real procedurile relevante.

Statele Unite nu au devenit niciodată parte la Statutul de la Roma.

Washingtonul susține că protejarea cetățenilor americani de o jurisdicție internațională pe care SUA nu au acceptat-o este o problemă de suveranitate. Susținătorii CPI și statele membre ale Curții argumentează, în schimb, că independența instituției trebuie protejată și au criticat sancțiunile americane aplicate judecătorilor și procurorilor.

Dacă administrația Trump va merge acum până la sancționarea Curții ca organizație, disputa ar intra într-o etapă nouă, deoarece măsurile nu ar mai viza exclusiv oficialii implicați în anumite dosare, ci infrastructura financiară și operațională a instituției.