SURSE Trei probleme majore găsite la Guvern

Guvernul se confruntă cu presiuni uriașe asupra bugetului de stat, în condițiile în care trebuie să gestioneze restanțele către magistrați și companiile din energie, dar și plata pentru vaccinurile cumpărate de la Pfizer, în timpul pandemiei de Covid-19. În același timp, România riscă să piardă aproximativ un miliard de euro din fondurile PNRR care mai sunt de încasat, potrivit unor surse social-democrate.

Situație de criză în domeniul energetic

Surse din PSD ne-au că, la începutul săptămânii viitoare, va avea loc o discuție cu ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, privind situația din sectorul energetic și obligațiile financiare pe care statul le are către companiile din domeniu.

Potrivit surselor social-democrate, există plăți restante de peste 2 miliarde de lei către companiile din energie, în special în legătură cu mecanismul de compensare. Social-democrații vor să afle care este situația exactă și ce soluții există pentru achitarea acestor sume.

Potrivit unor surse social-democrate, Sorin Grindeanu îi va solicita ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, un raport privind situația la zi din sectorul energetic.

Social-democrații vor să știe, în primul rând, dacă România are capacitatea de a face față fluctuațiilor de pe piața energiei și eventualelor scumpiri din sezonul rece. Raportul solicitat ar urma să cuprindă evoluția prețurilor la energia electrică, situația stocurilor de gaze naturale din depozite, dar și eventualele riscuri privind aprovizionarea populației și economiei.

Un alt punct important pe care PSD vrea să îl clarifice este capacitatea Ministerului Energiei de a interveni în cazul unor dezechilibre pe piață și al unor creșteri semnificative ale prețurilor.

De asemenea, social-democrații vor să afle dacă ministerul are deja pregătite sau are în vedere măsuri de protecție pentru populație, în special pentru persoanele vulnerabile, în eventualitatea în care costurile cu energia și gazele vor crește în perioada următoare.

Solicitarea vine în contextul apropierii sezonului rece, când consumul de energie și gaze naturale crește.

Restanțele către magistrați și datoria către Pfizer sunt uriașe

O presiune mult mai mare asupra bugetului este reprezentată de restanțele către magistrați, estimate la aproximativ 12 miliarde de lei.

Sursele citate spun că ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, discută deja cu reprezentanții sistemului judiciar despre posibilitatea eșalonării plății acestor sume. Potrivit acelorași surse, magistrații ar fi dispuși în acest moment să negocieze o astfel de soluție.

La lista obligațiilor se adaugă și sumele datorate companiei Pfizer, estimate la aproximativ 3,5 miliarde de lei, potrivit surselor social-democrate.

O altă problemă identificată la nivelul coaliției este situația fondurilor europene din PNRR. România mai are de încasat aproximativ un miliard de euro, sumă care este prevăzută în buget, însă există riscul ca banii să nu mai poată fi recuperați integral.

Potrivit surselor PSD, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Ghigiu, va continua discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a încerca să reducă riscul pierderii acestor fonduri.

În acest context, social-democrații discută și despre soluții care să reducă presiunea asupra bugetului de stat în următorii ani. Una dintre variante este utilizarea într-o măsură mai mare a parteneriatului public-privat pentru proiectele mari de investiții.

Această soluție ar putea fi luată în calcul pentru proiecte majore de infrastructură rutieră și feroviară, dar și, eventual, pentru anumite proiecte din domeniul sanitar.

„Finanțatori se găsesc, dar trebuie să le asiguri un mecanism previzibil de recuperare a investițiilor”, este argumentul invocat în discuțiile privind atragerea capitalului privat pentru proiectele de amploare.

În acest fel, investițiile majore nu ar mai pune aceeași presiune asupra bugetului de stat, însă pentru atragerea finanțatorilor privați este nevoie de reguli clare și de mecanisme predictibile prin care aceștia să își poată recupera investițiile.

În perioada următoare, discuțiile din Guvern se vor concentra astfel atât pe identificarea resurselor pentru plata datoriilor existente, cât și pe găsirea unor soluții pentru finanțarea investițiilor și pentru protejarea fondurilor europene pe care România încă le mai poate accesa.