STUDIU: Schimbările climatice, principalul motor al supraîncălzirii mărilor europene

„Cea mai mare parte” a încălzirii mărilor europene este cauzată de schimbările climatice, care au determinat o creştere a temperaturii cu până la 2 grade Celsius în Mediterana în această vară şi au extins zonele afectate, cu consecinţe „grave”, în special pentru vieţuitoarele marine, conform unui studiu citat miercuri de agenția de știri AFP, informație preluată de Agerpres.

„De la Atlanticul din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările europene înregistrează o creştere alarmantă a temperaturilor”, depăşind în această vară cu până la 6 grade Celsius valorile normale în anumite zone mediteraneene, potrivit lui Thomas Fröhlich de la Universitatea din Berna, unul dintre autorii studiului.

„Cercetările noastre arată în mod clar că această creştere este cauzată de schimbările climatice, în special de continuarea arderii combustibililor fosili”, a adăugat el.

Prin combinarea datelor rezultate în urma observaţiilor efectuate cu modelele climatice pentru a compara clima actuală cu o climă ipotetică, fără încălzirea provocată de om, cercetătorii din cadrul colectivului World Weather Attribution (WWA) au estimat că schimbările climatice au contribuit în această vară cu aproximativ 2 grade Celsius la temperaturile din Marea Mediterană, cu 1,4 grade Celsius în regiunea Golful Biscaya şi a Peninsulei Iberice şi cu 1,3 grade Celsius în regiunea celtică (Irlanda şi vestul Marii Britanii).

În iulie 2026, oceanele lumii au atins, pentru a doua lună consecutivă, un nivel record de căldură, potrivit observatorului european Copernicus. Un fenomen deosebit de pronunţat în Europa, după cum a subliniat WWA.

În timpul celor mai calde 14 zile ale anului 2026, încălzirea în raport cu valorile normale a atins 3,1 grade Celsius în vestul Mediteranei şi 2,6 grade Celsius în estul Mediteranei, faţă de 1,5 grade Celsius în regiunea Golful Biscaya şi a Peninsulei Iberice şi de 1,2 grade Celsius în regiunea celtică.

„Teritoriu necunoscut”

Sub efectul încălzirii climatice, valurile de căldură marină s-au extins şi în mările europene.

În 2026, acestea vor afecta 90% din zona Golful Biscaya şi a coastei iberice şi 80% din vestul Mediteranei, comparativ cu 40% în aceste două zone în cazul în care Pământul nu s-ar fi încălzit cu 1,4 grade Celsius.

În estul Mediteranei, fenomenul este şi mai spectaculos: aproape 70% din regiune este afectată în prezent de valuri de căldură marină, comparativ cu 9% într-un climat mai rece.

Fără încălzirea globală, astfel de evenimente ar fi fost „foarte rare”, se arată în studiu.

„Fiecare tonă suplimentară de carbon pe care o emitem împinge temperaturile (din regiunile) costiere europene şi ecosistemele pe un teritoriu necunoscut”, a explicat Fröhlich.

Încălzirea mărilor creşte temperatura şi umiditatea aerului de pe coaste, accentuând temperaturile nocturne şi stresul termic.

Valurile de căldură din zonele marine şi terestre „sunt, fără îndoială, legate (…) şi se pot amplifica reciproc. (…) Sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, a subliniat Friederike Otto, profesoară la Imperial College London, în cadrul unei conferinţe de presă.

Încălzirea mărilor poate favoriza, de asemenea, anumite fenomene meteorologice extreme, în special precipitaţii abundente, prin creşterea evaporării şi, prin urmare, a umidităţii atmosferice.

„Noua normă” în 2100?

Deşi „apele mai calde pot părea plăcute pentru scăldat în ţările mai reci, precum a mea, consecinţele pentru viaţa marină (…) sunt mult mai îngrijorătoare”, a notat Claire Bergin, de la Universitatea din Maynooth din Irlanda.

Căldura marină poate provoca moartea în masă a coraliilor, bureţilor şi algelor, poate perturba lanţurile trofice şi poate reduce populaţiile de păsări marine şi mamifere, cu consecinţe economice pentru pescuit, acvacultură sau turism.

Potrivit lui John Bruno, ecolog marin la Universitatea din Carolina de Nord, o „încălzire minimă (…) este suficientă pentru a împinge organismele dincolo de pragul care le ucide”. Pentru corali, este suficientă o creştere de 1 grad Celsius.

Anumite specii, precum meduzele, pot beneficia de pe urma acestui fenomen, în timp ce altele pot migra mai spre nord. „Există câştigători şi perdanţi”, a explicat omul de ştiinţă.

Însă, „pe măsură ce temperatura oceanelor continuă să crească, ne apropiem rapid de limitele biologice absolute ale adaptării pentru numeroase specii”, a subliniat Bruno.

Într-un scenariu în care temperatura planetei va creşte cu 2,8 grade Celsius până în 2100, dacă omenirea nu îşi va reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră, „evenimentele precum cele observate în 2026 ar fi atunci cu încă 1,3 până la 1,9 grade Celsius mai calde”, se subliniază în studiu, cu referire la valurile de caniculă din acest an.

Valurile de căldură marine s-ar putea manifesta „în fiecare an” în mările europene şi ar putea deveni „noua normă”, a avertizat Catherine Gregory, de la Universitatea din Berna.