STUDIU | Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe rețelele sociale, cu atât crește riscul de anxietate și depresie, mai ales în rândul fetelor

Un timp îndelungat petrecut pe rețelele sociale îi fac pe adolescenți, în special pe fete, să se simtă anxioși, deprimați și deconectați de cei din jur, potrivit unui studiu canadian.

Cercetarea este publicată în Journal of Adolescence.

Folosind un eșantion format din mii de adolescenți, cercetarea a analizat modul în care timpul zilnic petrecut pe rețelele sociale le afectează sănătatea mintală, pe parcursul unui an, precum și dacă acest impact diferă între băieți, fete și tinerii cu identitate de gen diversă.

„Este important să oferim dovezi pe acest subiect, urmărind același grup de adolescenți în timp, inclusiv tineri transgender și cu identitate de gen diversă, pentru a înțelege mai bine cum evoluează sau se schimbă aceste asocieri, și dacă anumite grupuri demografice se confruntă cu un risc mai mare”, spune dr. Valerie Carson, co-autoare a studiului și profesoară la Facultatea de Kinesiologie, Sport și Recreere.

Cercetări anterioare au arătat că fetele au înregistrat o creștere mai accentuată a depresiei, comparativ cu băieții, iar tinerii transgender și cu identitate de gen diversă se confruntă, în mod disproporționat, cu o sănătate mintală mai precară, precum depresia, dar și cu un risc mai ridicat de auto-vătămare și suicid, a precizat ea.

În noul studiu, cercetătorii au analizat două grupuri mari de tineri, cu vârste între 12 și 18 ani: unul format din peste 58.000 de adolescenți, în anul școlar 2021-2022, și altul din aproape 45.000 de adolescenți, în 2022-2023. Cercetătorii au urmărit, de asemenea, aproape 27.000 dintre aceiași adolescenți, de la un an la altul.

Grupurile de eșantionare au fost extrase din COMPASS, un proiect amplu de cercetare, care colectează date privind sănătatea și comportamentul, din școli aflate în British Columbia, Alberta, Ontario, Insula Prințului Eduard și Quebec.

Cercetătorii au analizat cât timp petreceau tinerii, zilnic, răsfoind rețelele sociale, și dacă acest interval de timp crescuse sau scăzuse pe parcursul anului. Le-au fost măsurate nivelurile de anxietate, depresie și starea generală de bine, alături de modul în care își gestionau emoțiile și se înțelegeau cu ceilalți.

Rezultatele au arătat că doar o oră suplimentară de utilizare zilnică a rețelelor sociale a fost asociată cu o probabilitate cu 15% mai mare de depresie, de la moderată la severă, alături de o probabilitate cu 12% până la 13% mai mare de niveluri similare de anxietate.

„Aceste procente sunt semnificative, având în vedere câți tineri folosesc, în prezent, rețelele sociale zilnic”, subliniază Madelyn Curle, care a condus studiul, ca parte a lucrării sale de doctorat.

Niveluri mai ridicate de utilizare a rețelelor sociale au fost, de asemenea, asociate cu niveluri mai scăzute de bunăstare, un control emoțional mai slab și o scădere vizibilă a calității relațiilor personale.

Fetele, cele mai afectate

Deși timpul suplimentar petrecut pe rețelele sociale a fost asociat cu o sănătate mintală mai precară, la toți adolescenții, asocierile au fost cele mai puternice în rândul fetelor, sugerează studiul.

Cercetările anterioare indică unii factori care contribuie la acest fenomen, inclusiv modul în care sunt folosite rețelele sociale, spune Curle.

„Există dovezi conform cărora fetele ar putea folosi rețelele sociale mai intens decât băieții. În plus, utilizarea rețelelor sociale ar putea avea o influență mai mare asupra imaginii corporale a fetelor, ceea ce ar putea duce la probleme de sănătate mintală, precum depresia.”

De-a lungul timpului, creșterile în utilizarea rețelelor sociale, de la un an la altul, au prezis o sănătate mintală mai precară, la toți adolescenții, fără să fi fost observate diferențe de gen.

„Aceste rezultate, coroborate cu cercetările anterioare, au implicații importante de politică publică, pentru protecția tinerilor”, spune Carson.

Studiile viitoare trebuie să analizeze ce aplicații folosesc adolescenții și dacă le folosesc activ sau pasiv, adaugă ea, dar rezultatele studiului par să susțină cauza noii legislații canadiene, recent introduse, „Safe Social Media Act” (Legea pentru siguranța pe rețelele sociale), care propune restricționarea utilizării acestora, pentru tinerii sub 16 ani.

„Rezultatele noastre sugerează că reducerea utilizării rețelelor sociale, în timp, ar putea contribui la rezultate mai bune pentru sănătatea mintală a adolescenților, așa că introducerea acestei legi ar putea fi o modalitate de a reduce acest tip de utilizare”, adaugă ea.

Politicile viitoare trebuie, de asemenea, să includă opinia tinerilor, sugerează Curle.

„Rețelele sociale ar putea avea și anumite beneficii, printre care conexiunea, dezvoltarea identității și sprijinul social, pentru adolescenții LGBTQIA+, așa că aceștia trebuie să fie implicați în discuții, pentru a se asigura că, deși politicile reduc riscurile potențiale ale rețelelor sociale, ele rămân, în același timp, și echitabile.”