Stresul a devenit a doua mare spaimă a românilor, după cancer! Facturile, serviciul și grijile pentru ziua de mâine ne împing organismul la limită

Grijile legate de bani, problemele de la serviciu, nesiguranța zilei de mâine și presiunea responsabilităților zilnice par să-i afecteze tot mai mult pe români. Stresul a ajuns a doua cea mai mare preocupare a populației atunci când vine vorba despre sănătate, fiind depășit doar de cancer. Datele unui studiu internațional recent arată că 42% dintre români sunt preocupați de stres, în timp ce 50% indică teama de cancer. Specialiștii atrag atenția că stresul nu este întotdeauna un lucru rău, însă atunci când devine permanent și organismul nu mai are timp să se recupereze, efectele pot deveni serioase.

Cancerul și stresul, principalele temeri ale românilor! Ce arată cel mai recent studiu

Românii par să ducă o luptă continuă cu presiunea vieții de zi cu zi. Fie că este vorba despre rate, facturi, probleme profesionale, responsabilități familiale sau incertitudini financiare, toate acestea contribuie la o stare de tensiune care poate deveni greu de gestionat. Potrivit raportului internațional Ipsos Health Service 2026, publicat la 15 octombrie, cancerul este principala preocupare medicală pentru români, fiind menționat de 50% dintre respondenți. Stresul ocupă locul al doilea, cu 42%, urmat de bolile cardiovasculare, menționate de 32% dintre participanți.

Clasamentul continuă cu obezitatea, care îi îngrijorează pe 30% dintre români, și diabetul, indicat de 23%.

Cercetarea a fost realizată în 32 de țări, pe un eșantion internațional de 22.528 de adulți. În România au fost intervievate 500 de persoane, în perioada 13 iulie - 7 august 2026. Este important de precizat că aceste procente arată principalele preocupări ale respondenților, nu proporția românilor diagnosticați cu stres cronic.

De ce suntem atât de stresați? Presiunea vine din toate direcțiile

Specialiștii atrag atenția că stresul nu apare doar în urma unor evenimente majore. Uneori, tocmai acumularea unor probleme aparent mici poate duce la epuizare. Grijile financiare, teama de pierderea locului de muncă, conflictele familiale, lipsa timpului liber și senzația că nu mai putem controla ceea ce se întâmplă în jurul nostru pot alimenta stresul.

Ionela Stoicov, asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, explică fenomenul prin presiunea tot mai mare pe care oamenii simt că o exercită asupra lor factorii externi, pe care nu îi pot controla. Într-o societate în care totul se desfășoară pe repede-înainte, iar oamenii încearcă să rezolve simultan probleme profesionale și personale, perioadele reale de odihnă devin tot mai importante.

Cum ne dăm seama că stresul a devenit o problemă serioasă?

Stresul nu înseamnă doar nervozitate sau o zi proastă. Atunci când persistă, poate începe să afecteze atât sănătatea fizică, cât și echilibrul emoțional. Potrivit informațiilor publicate de Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS), printre cele mai frecvente manifestări ale stresului se numără:

• Dureri de cap și amețeli;
• Tensiune și dureri musculare;
• Probleme digestive;
• Bătăi rapide ale inimii;
• Dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor;
• Insomnie sau somn excesiv;
• Iritabilitate și schimbări bruște de dispoziție;
• Senzația permanentă că nu mai putem face față responsabilităților.

Uneori, oamenii nici măcar nu realizează că simptomele pe care le experimentează pot avea legătură cu stresul acumulat. Potrivit specialiștilor, un semnal de alarmă apare atunci când persoana nu mai reușește să se relaxeze nici măcar în momentele în care nu are nimic urgent de rezolvat.

Stresul cronic poate afecta inima și întregul organism

Medicii avertizează că stresul ocazional este o reacție normală a organismului. În anumite situații, acesta ne poate ajuta să reacționăm rapid, să ne mobilizăm și să depășim momente dificile. Problemele apar atunci când organismul rămâne într-o stare permanentă de alertă.

Conform Institutului Național de Cancer din Statele Unite (National Cancer Institute), stresul cronic poate fi asociat cu probleme digestive, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, dificultăți de somn, dureri de cap, anxietate și depresie. În perioadele de stres, organismul eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul. Aceștia sunt importanți pentru reacția naturală de apărare, însă expunerea prelungită la stres poate afecta echilibrul organismului.

Un aspect important: deși mulți oameni se tem că stresul provoacă direct cancer, Institutul Național de Cancer precizează că legătura dintre stresul cronic și apariția cancerului nu este clar demonstrată științific. Cercetările existente au rezultate diferite.

Ce putem face pentru a scăpa de stres? Medicii recomandă câteva schimbări simple

Nu există o soluție universală pentru eliminarea stresului, însă anumite obiceiuri pot ajuta organismul să se recupereze. Somnul suficient este unul dintre cele mai importante elemente. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte.

Mișcarea fizică poate avea, de asemenea, un efect benefic. Nu este obligatoriu să mergem zilnic la sală. O plimbare în aer liber, mersul pe jos sau câteva exerciții ușoare pot contribui la reducerea tensiunii acumulate. Alte recomandări includ:

• Exerciții de respirație și meditație;
• Pauze regulate de la telefon și rețelele sociale;
• Timp petrecut alături de familie și prieteni;
• Stabilirea unor priorități și evitarea suprasolicitării;
• Reducerea consumului de alcool și evitarea fumatului ca metode de relaxare.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă inclusiv păstrarea unei rutine zilnice, odihna suficientă, activitatea fizică și folosirea unor tehnici simple de gestionare a stresului.

Când trebuie să cerem ajutorul unui specialist?

Un lucru pe care mulți oameni îl ignoră este faptul că stresul persistent nu trebuie considerat o normalitate. Dacă grijile afectează somnul, activitatea profesională, relațiile personale sau capacitatea de a desfășura activitățile obișnuite, este recomandată o discuție cu medicul de familie sau cu un specialist în sănătate mintală.

De asemenea, dacă simptomele fizice sunt intense, persistente sau neobișnuite, acestea trebuie evaluate medical, fără a presupune automat că sunt provocate de stres.

Potrivit recomandărilor NHS, persoanele care simt că nu mai pot gestiona singure presiunea zilnică ar trebui să solicite ajutor specializat.