Sondaj EFOR: Presa produce știrile, dar algoritmii controlează agenda / Publicul suveranist crede mai mult în TikTok și TV, profil asemănător cu cel al persoanelor cu educație sub nivel liceal

Un barometru de opinie realizat de Expert Forum (EFOR) în colaborare cu Agenția de Rating Politic (ARP) arată că revoluția digitală nu a omorât presa tradițională, ci a produs o fractură: canalele de distribuție a informației s-au separat complet de sursele în care cetățenii au cu adevărat încredere.

Unul dintre cele mai răspândite clișee din spațiul public este ideea că rețeaua Facebook ar fi devenit irelevantă, fiind abandonată, mai ales de către tineri, în favoarea noilor platforme video. Datele studiului infirmă însă această percepție.

Facebook continuă să domine confortabil consumul de știri din România, fiind indicat de aproape 38% dintre cetățeni drept principala platformă de pe care se informează, un procent dublu față de cel înregistrat de TikTok.

Diferența majoră dintre cele două platforme constă însă în modul în care procesează informația, potrivit analizei.

Facebook funcționează similar unui chioșc de ziare clasic: utilizatorii parcurg titlurile, comentează în cadrul unor rețele sociale preexistente și folosesc platforma ca pe un releu către alte surse.

Din acest motiv, utilizatorii constanți de Facebook mențin un nivel ridicat de încredere în televiziune, radio și portaluri de știri.

În schimb, TikTok tinde să devină un univers informațional izolat și autosuficient.

Spre deosebire de Facebook, unde rețeaua de prieteni susține mesajul, algoritmul TikTok testează conținutul pe grupuri succesive și își creează propria rețea de propagare de la zero, dacă mesajul generează emoție. Utilizatorii cei mai fideli ai TikTok acordă cea mai mare încredere platformei în sine, înregistrând cel mai adânc decalaj față de sursele media jurnalistice.

Mecanismul prin care algoritmul substituie partidele

Modul de funcționare al TikTok a modificat radical comunicarea politică, fenomen observat clar în campaniile electorale recente din România și Republica Moldova, potrivit analizei.

Pentru a câștiga vizibilitate, un actor politic nu mai are nevoie de o mașinărie de partid costisitoare, de organizații teritoriale sau de acces la televiziuni, ci își poate construi audiența direct prin algoritm.

Experții EFOR identifică patru avantaje structurale pe care această platformă le oferă discursului populist. În primul rând, personalizarea excesivă obstruează structurile din spate, creând iluzia unei conversații directe între lider și cetățean.

În al doilea rând, algoritmul premiază emoția pură — frica, indignarea sau admirația — în defavoarea explicațiilor nuanțate.

În al treilea rând, expunerea repetată creează bule de rezonanță pentru utilizatori care nici măcar nu au căutat informație politică.

Nu în ultimul rând, lipsa de transparență a datelor face ca mecanismele prin care anumite mesaje explodează în audiențe masive să fie aproape imposibil de monitorizat de către autorități sau cercetători.

YouTube și Instagram, extensiile presei clasice

O altă surpriză a cercetării este poziția rețelei YouTube, care ocupă locul al doilea în preferințele de informare și înregistrează un scor de credibilitate de 3,10 din 5.

Această valoare este practic identică cu cea acordată radioului (3,13), televiziunii (3,08) și portalurilor de știri (3,07).

YouTube nu este o nișă exclusivă a tinerilor, ci o platformă transversală, utilizată intens de categoria de vârstă 40-59 de ani. Utilizatorii săi fideli îi acordă cel mai mare scor de încredere din tot studiul (3,75), fără însă a deprecia sursele clasice, funcționând ca o extensie audiovizuală a presei tradiționale.

În mod similar, Instagram este utilizat ca sursă primară de știri de doar 3% dintre români, în principal tineri din grupa 18-39 de ani.

Cu toate acestea, tinerii îi acordă o notă de încredere superioară Facebook-ului sau TikTok-ului, fără a se izola într-o bulă, păstrând un nivel ridicat de încredere în radio, TV și site-uri de știri.

Problema nu e dezinformarea directă, ci dispariția totală a încrederii

Cercetarea subliniază că alegerea formatului media este puternic influențată de nivelul de educație.

Persoanele cu studii superioare preferă presa scrisă online și radioul, formate care necesită timp, analiză și comparație. În schimb, persoanele cu educație sub nivelul liceal se orientează masiv către rețelele sociale și formate video scurte.

Această dinamică explică de ce profilul de consum al tinerilor seamănă surprinzător de mult cu cel al electoratului suveranist. Ambele grupuri consumă mai mult video, evită presa scrisă și sunt receptive la mesaje anti-sistem, deși motivațiile lor politice pot fi complet diferite.

Cea mai gravă problemă identificată de EFOR nu este însă dezinformarea directă, ci dispariția totală a încrederii. Aproximativ 20% dintre români declară că nu au încredere în nicio sursă de informare, fenomen extrem de pronunțat în rândul nehotărâților și al non-votanților. Acest vid informațional lasă cetățenii vulnerabili în fața primului discurs care atinge o coardă emoțională, indiferent de veridicitatea lui.

Raportat la datele internaționale ale Reuters Institute, fenomenul de migrare a publicului către platforme sociale video este generalizat în toate democrațiile dezvoltate.

Diferența constă în faptul că, în țări precum Germania sau Țările de Jos, această tranziție are loc pe fondul unei prese tradiționale solide. În România, schimbarea se produce pe o piață media fragilă din punct de vedere economic, puternic politizată și pe fondul unei neîncrederi cronice în instituții.

Alegătorii AUR preferă rețelele sociale. Cei ai USR și PNL: TV și presa scrisă

În ceea ce privește sursele primare de informare în care românii au cea mai mare încredere, datele relevă un faliu clar atât politic, cât și demografic.

Televiziunea rămâne lider de necontestat pentru alegătorii partidelor tradiționale (PNL – 40,3%, PSD – 39,7%, USR – 37,9%) și pentru seniorii de peste 60 de ani (40,9%).

La polul opus, simpatizanții AUR mizează în măsură mult mai mare pe rețelele sociale (21,8%), în timp ce un sfert dintre aceștia (25%) și aproape o treime dintre nehotărâți (30,2%) declară că nu au nicio sursă de încredere.

În funcție de vârstă și educație, rețelele sociale ating un maxim la categoria 30-39 de ani (26,2%), presa online este preferată în special de persoanele cu studii superioare (16,8%), iar un sfert din populație — indiferent de mediul de rezidență, urban sau rural — trăiește într-un vid de încredere, susținând că nu se bazează pe nicio sursă de informare.

Cercetarea a fost realizată de Agenția de Rating Politic la comanda Expert Forum în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 1.174 de persoane de peste 18 ani, prin metoda panelului online ponderat, având o marjă de eroare de 2,8%.