Social-democrații, pe primul loc în alegerile parlamentare din Suedia, indică primul exit-poll

Partidul Social-Democrat din opoziție este creditat cu 28,4% din voturi în alegerile parlamentare din Suedia, potrivit primului sondaj realizat la ieșirea de la urne, publicat de SVT/Valu, scrie The Guardian.

Rezultatul indică un avantaj pentru formațiunea condusă de Magdalena Andersson, una dintre cele două candidate principale pentru funcția de prim-ministru.

Totuși, exit-poll-ul trebuie privit cu prudență, în condițiile în care cursa electorală s-a strâns considerabil în ultimele săptămâni, iar diferențele dintre cele două blocuri politice sunt așteptate să fie mici.

De altfel, la alegerile din 2022, sondajele realizate la ieșirea de la urne indicau un ușor avantaj pentru blocul de stânga, însă rezultatele finale au arătat în cele din urmă victoria blocului de dreapta.

Context

Suedezii votează duminică într-un scrutin legislativ care ar putea duce fie la revenirea stângii la guvernare, fie la intrarea pentru prima dată a unui partid de extremă dreapta în guvernul de la Stockholm. Cursa s-a strâns considerabil în ultimele săptămâni, după ce blocul de stânga condus de social-democrați a avut timp de mai multe luni un avantaj confortabil în sondaje, potrivit Politico.

În ultimele două săptămâni, însă, diferența dintre cele două blocuri s-a redus semnificativ, iar un sondaj publicat chiar înaintea scrutinului indica o situație aproape de egalitate.

Gustav Karreskog Rehbinder, persoana responsabilă de prognoza electorală a televiziunii publice suedeze SVT, a declarat că alegerile s-au transformat într-o cursă mult mai strânsă decât se anticipa inițial.

Cum funcționează alegerile din Suedia

Parlamentul suedez, Riksdag, are 349 de membri. Alegerile legislative au loc o dată la patru ani, iar mandatele sunt distribuite prin reprezentare proporțională.

În Suedia, formarea guvernelor de coaliție este obișnuită. Pentru a obține mandate în parlament, un partid trebuie să obțină cel puțin 4% din voturile la nivel național. Pragul poate fi decisiv pentru partidele mai mici, care riscă să rămână fără reprezentare dacă nu ating acest procent.

Aproape 8 milioane de suedezi sunt înscriși pe listele electorale. Prezența la vot depășește în mod obișnuit 80%.

Votarea anticipată a început pe 26 august și a înregistrat un nivel record. Alegătorii care au votat anticipat pot merge din nou la urne duminică pentru a-și anula votul inițial și a opta pentru un alt partid.

În aceeași zi au loc și alegeri regionale și locale.

Două blocuri și două variante pentru postul de premier

După alegerile din 2022, în parlament au intrat opt partide, care s-au grupat în două mari blocuri politice: unul de stânga și unul de dreapta.

Cele două principale variante pentru funcția de prim-ministru sunt actualul premier și lider al Partidului Moderat, Ulf Kristersson, și fosta șefă a guvernului și lidera social-democraților, Magdalena Andersson.

Kristersson conduce de patru ani o alianță de dreapta care s-a bazat în parlament pe sprijinul Democraților Suedezi (SD), partidul de extremă dreapta devenit a doua cea mai mare formațiune politică din țară.

Democrații Suedezi nu au făcut parte din guvern în actualul mandat, dar au susținut executivul în parlament. În schimb, guvernarea Kristersson a adoptat politici mai dure în ceea ce privește criminalitatea și imigrația.

Acum, însă, liderul Partidului Moderat a anunțat că Democrații Suedezi ar putea primi portofolii ministeriale dacă dreapta câștigă alegerile. Acordul a fost convenit cu liderul SD, Jimmie Åkesson.

O asemenea evoluție ar reprezenta o schimbare majoră în politica suedeză, având în vedere că partidul de extremă dreapta a fost până acum ținut în afara guvernului.

Magdalena Andersson a avertizat că intrarea SD la guvernare ar schimba Suedia și a spus că ar fi deosebit de problematic ca partidul să controleze ministere precum Apărarea sau Afacerile Externe.

Kristersson susține, însă, că el va rămâne cel care conduce guvernul și afirmă că actuala colaborare cu Åkesson a contribuit la îmbunătățirea economiei, reducerea criminalității violente și scăderea imigrației.

La rândul său, Åkesson spune că partidul său trebuie să facă următorul pas și să intre în guvern. El și-a fixat chiar obiectivul ca Democrații Suedezi să ajungă să dea premierul Suediei până în 2030.

Sloganul electoral al SD este: „Sweden should be safe, free and Swedish.”

Extrema dreaptă, principalul punct de interes al scrutinului

Miza alegerilor depășește astfel simpla alternanță dintre stânga și dreapta. Unul dintre cele mai importante aspecte este dacă extrema dreaptă va face pasul de la sprijin parlamentar pentru guvern la participarea directă la guvernare.

Democrații Suedezi au fost înființați în anii 1980, iar unii dintre membrii lor timpurii au avut legături cu mișcări neonaziste. În ultimii ani, partidul a încercat să-și schimbe imaginea și să se prezinte drept o formațiune conservatoare și naționalistă, însă trecutul său continuă să provoace controverse.

Problema securității este, de asemenea, importantă în campanie. Au existat acuzații privind răspândirea unor narațiuni rusești și existența unor legături cu Rusia în rândul unor membri ai SD.

Kristersson a pus la rândul său sub semnul întrebării angajamentul blocului de stânga față de NATO.

Ambele blocuri susțin continuarea ajutorului acordat Ucrainei. Relația cu Rusia are o importanță deosebită pentru Suedia, inclusiv din perspectiva istoriei sale îndelungate de conflicte cu Rusia.

Costul vieții, imigrația și serviciile publice

Campania electorală nu s-a concentrat însă exclusiv pe securitate și imigrație.

Costul vieții, protecția consumatorilor, nivelul taxelor, situația sistemului de protecție socială, locuințele și costurile serviciilor medicale și stomatologice au fost, de asemenea, printre principalele teme ale campaniei.

Rezultatul final ar putea depinde și de performanța partidelor mai mici, în condițiile în care pragul electoral de 4% poate modifica semnificativ distribuția mandatelor în parlament.

Când vor fi cunoscute rezultatele?

Primele indicii privind rezultatul alegerilor sunt așteptate imediat după închiderea urnelor.

Televiziunea publică SVT urma să publice un exit-poll la ora 20:00, ora locală. Televiziunea spera să poată indica direcția rezultatului după numărarea a aproximativ 10% din voturi, în jurul orei 21:15.

Dacă diferența dintre cele două blocuri va fi foarte mică, însă, rezultatul ar putea rămâne incert până la numărarea unui număr mult mai mare de voturi. Numărarea completă nu era așteptată înainte de miercuri, 16 septembrie, sau chiar mai târziu.

Autoritatea Electorală suedeză publică, de regulă, o primă repartizare a mandatelor în Riksdag în jurul orei 22:30, dacă un număr suficient de circumscripții a transmis rezultatele.

Chiar și după stabilirea câștigătorului, formarea unui nou guvern ar putea dura câteva săptămâni. Dacă parlamentul nu reușește să ajungă la un acord asupra unui prim-ministru, în cele din urmă ar putea fi convocat un nou scrutin.

Partidele de dreapta sunt în mare parte unite în cadrul alianței Tidö, denumită după castelul unde a fost semnat acordul care a permis formarea actualului guvern în 2022. În schimb, blocul de stânga este mai fragmentat, iar diferențele dintre partidele mai mici ar putea face mai dificilă formarea unei majorități.

Înaintea votului, agregările sondajelor și piețele de predicție indicau aproximativ 70% șanse pentru o victorie a stângii. Situația este însă mult mai incertă decât în urmă cu trei săptămâni, când avantajul acestui bloc era considerabil mai mare.