„Sindromul broaștei fierte”: Atacurile tot mai îndrăznețe ale Rusiei pun NATO la încercare (Analiză The Wall Street Journal)

Rusia exercită o presiune tot mai mare asupra NATO prin atacuri din ce în ce mai riscante, afirmă oficiali occidentali, punând Alianța în fața unor alegeri dificile privind modul în care trebuie să reacționeze fără să provoace o escaladare inutilă a conflictului sau să pară slabă, notează The Wall Street Journal.

Joi, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a anunțat că două nave au fost lovite de drone în cursul nopții, în apele teritoriale românești ale Mării Negre. O a treia navă a fost atacată imediat în afara apelor teritoriale ale României, iar șapte membri ai echipajului sunt dați dispăruți.

Autoritățile europene au acuzat Rusia că a vizat aceste nave, precum și alte patru ambarcațiuni aflate în apele din apropierea Bulgariei, cu câteva zile înainte. Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Bulgariei, Rumen Radev, s-au întâlnit joi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta situația, însă nu au anunțat nicio măsură de răspuns.

Un înalt oficial NATO a declarat că Alianța sprijină securitatea statelor sale membre și dispune de mai multe opțiuni, făcând referire la o afirmație pe care Rutte o repetă frecvent: „Acțiunile noastre nu sunt întotdeauna vizibile”.

Comandanții militari ai NATO „fac exact ceea ce trebuie să facă în acest moment”, a declarat colonelul Martin O’Donnell, din armata americană, purtătorul de cuvânt al conducerii militare supreme a Alianței. „Aceștia se consultă.”

Niciunul dintre incidentele recente nu a atins pragul la care statele membre NATO le-ar considera acte de război, ceea ce creează o dilemă: cum pot țările occidentale să determine Rusia să înceteze acțiunile provocatoare și ilegale, fără a intra într-un război?

Diplomații se tem tot mai mult de apariția unei situații cunoscute drept „sindromul broaștei fierte”, în care Rusia devine treptat tot mai îndrăzneață, iar opinia publică din țările NATO se obișnuiește cu agresiunile repetate, ajungând să le considere normale sau să le ignore.

„Este evident că există anumite încercări ale Rusiei de a destabiliza societatea și de a reduce sprijinul pentru Ucraina”, a declarat joi președintele României, Nicușor Dan. „Răspunsul nostru este că vom continua să sprijinim Ucraina.”

Kremlinul nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Dezbaterea din interiorul NATO a devenit tot mai urgentă pe măsură ce relațiile dintre președintele Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au deteriorat, iar Casa Albă a luat în calcul posibilitatea de a întrerupe sau limita sprijinul american acordat Kievului, în cadrul eforturilor de a ajunge la un acord de pace.

Oficialii europeni și ucraineni consideră că aceste măsuri ar avea efectul opus celui urmărit și nu ar face decât să îl încurajeze pe liderul rus Vladimir Putin să acționeze și mai agresiv, atât în interiorul granițelor Ucrainei, cât și dincolo de acestea.

Trump a devenit tot mai îngrijorat de campania desfășurată de Rusia pe teritoriul statelor membre ale Alianței, potrivit unor actuali și foști oficiali ai administrației americane. Aceste preocupări au contribuit la decizia sa recentă de a regândi eforturile Statelor Unite pentru încheierea războiului din Ucraina.

Atacurile din Marea Neagră vin după luni întregi de incursiuni în spațiul aerian al NATO, efectuate de avioane de luptă, drone și rachete rusești.

Statele europene au acuzat, de asemenea, Moscova că a organizat sau provocat zeci de acte de sabotaj și de spionaj cibernetic pe întregul continent, demonstrând o disponibilitate tot mai mare de a-și asuma riscuri în ultimele luni.

Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că ar fi încercat, în luna august, să atace avioane pe aeroportul din Leipzig folosind drone încărcate cu explozibili. Totodată, serviciile de informații olandeze au acuzat Rusia că a compromis camere video conectate la internet pentru a spiona sprijinul european acordat Ucrainei.

De mai multe luni, Rutte și alți oficiali NATO au încercat să minimizeze pericolele reprezentate de Moscova, parțial pentru a evita să îi ofere acesteia victorii propagandistice.

Atacurile Rusiei „sunt un semn de slăbiciune”, a declarat Rutte miercuri.

„Ceea ce și-ar dori ei este să vorbim despre asta toată ziua, să fim alarmați și să organizăm conferințe de presă pe această temă. Nu vom face acest lucru.”

Însă, pe măsură ce atacurile asociate Rusiei devin mai letale și au loc în interiorul granițelor NATO, ignorarea lor devine imposibilă.

Diplomații și oficialii militari se tem că provocările Moscovei sporesc riscul ca războiul din Ucraina să declanșeze o confruntare militară mai amplă cu NATO, chiar și prin escaladări accidentale care ar putea scăpa rapid de sub control.

„Ceea ce mă îngrijorează este faptul că Putin continuă să intensifice presiunea prin aceste acțiuni, iar situația ar putea scăpa de sub control și s-ar putea transforma într-o confruntare militară directă”, a declarat Julianne Smith, fost ambasador al Statelor Unite la NATO în timpul administrației Biden.

„Rusia a devenit mult mai îndrăzneață în ceea ce privește aceste tipuri de atacuri.”

NATO a reacționat și la alte provocări rusești după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022.

Alianța și-a intensificat activitățile de patrulare și supraveghere în Marea Baltică după o serie de incidente în care cabluri submarine și conducte au fost avariate sau rupte, în ceea ce oficialii occidentali au descris drept presupuse acte de sabotaj rusesc.

Ulterior, numărul incidentelor suspectate a fi acte de sabotaj a scăzut semnificativ.

NATO a aplicat o abordare similară prin intensificarea misiunilor de poliție aeriană deasupra statelor membre de pe flancul estic și în regiunile arctice.

Situația din Marea Neagră este însă diferită, deoarece forțele navale și aeriene rusești au acces direct și extins la apele acesteia.

Ucraina și statele membre NATO România, Bulgaria și Turcia au, de asemenea, ieșire la Marea Neagră.

În 2022, Turcia a invocat un tratat vechi de aproape un secol pentru a închide strâmtorile care duc spre Marea Neagră pentru navele militare care ar fi urmat să intre în regiune. Astfel, nici NATO, nici Rusia nu își pot consolida acolo flotele militare cu nave suplimentare venite din alte mări.

Cu toate acestea, atacurile recente au fost efectuate în principal cu drone, potrivit martorilor și oficialilor, iar acestea nu sunt supuse acelorași restricții.

NATO poate utiliza, la rândul său, echipamente aeriene și navale automatizate.

Diplomații afirmă că printre măsurile pe care NATO le-ar putea adopta se numără intensificarea supravegherii și a misiunilor de recunoaștere în Marea Neagră și deasupra acesteia, pentru a contribui la prevenirea atacurilor și la identificarea rapidă a responsabililor atunci când acestea au loc.

Alte măsuri posibile includ organizarea mai multor exerciții militare în regiune, pentru consolidarea prezenței Alianței și îmbunătățirea capacității de monitorizare și evaluare a situației, precum și utilizarea unui număr mai mare de sisteme fără echipaj pentru protejarea transportului maritim comercial.

Oficialii au declarat că alte opțiuni includ impunerea de noi sancțiuni, expulzarea diplomaților ruși sau închiderea mai multor ambasade și consulate rusești din Europa, precum și interceptarea și inspectarea la bord a unui număr mai mare de nave din flota-fantomă a Rusiei.

Sunt posibile și acțiuni clandestine, precum operațiuni de informații sau atacuri cibernetice care să vizeze infrastructura vitală a Rusiei. Acestea sunt însă mai dificil de realizat și necesită o voință politică mai puternică.

Persoanele cu experiență în relațiile cu Rusia afirmă că orice măsură adoptată trebuie să aibă un impact demonstrabil.

„Aceste măsuri trebuie să fie cu adevărat capabile să descurajeze Rusia, iar pentru asta va fi necesar să i se provoace costuri suficient de mari încât să înceteze aceste atacuri hibride”, a declarat Laura Cooper, fost înalt oficial al Pentagonului responsabil de politica privind Rusia și Ucraina, în prezent la Universitatea Georgetown.

„Nu am ajuns încă în acel punct.”

Unii analiști se tem, de asemenea, că îndrăzneala tot mai mare a Rusiei, dacă nu este contracarată, ar putea determina Moscova să exploreze forme de agresiune fără precedent.

Joi, un satelit rusesc, Cosmos 2612, se afla pe o traiectorie care urma să îl apropie de un satelit înregistrat în Statele Unite, utilizat pentru furnizarea de informații sensibile în sprijinul eforturilor de război ale Ucrainei, potrivit datelor comerciale de monitorizare a sateliților.

Această situație a ridicat perspectiva ca Moscova să înceapă să vizeze sateliți comerciali, extinzând pentru prima dată în spațiu campania sa de sabotaj împotriva Occidentului, au declarat cercetători ai Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un institut de analiză din Washington.