Sindicatul companiei de stat TAROM acuză tocmai statul român că finanțează expansiunea Wizz Air din bugetele locale, în timp ce activitatea TAROM ar fi blocată de restricții drastice

Sindicatul TAROM – companie de stat aflată pe pierdere în fiecare an în ultimul deceniu – acuză statul român de finanțarea companiei Wizz Air din bugetele locale, în timp ce compania de transport aerian de stat nu are niciun fel de facilități pe aeroporturile din România. Într-un document de analiză, sindicaliștii susțin că autoritățile publice locale din România au alimentat ascensiunea gigantului privat low-cost Wizz Air din banii contribuabililor și au defavorizat direct compania națională de stat TAROM. Guvernul a alocat de la bugetul național 95,3 milioane de euro pentru a salva TAROM de la faliment prin planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană (Decizia UE 2025/775).

Potrivit Comisiei Europene, dificultățile financiare ale TAROM au fost cauzate de o flotă veche și eterogenă, costuri ridicate de întreținere și combustibil, numeroase rute neprofitabile, costuri cu personalul mai mari decât cele necesare și ineficiențe operaționale. Autoritatea europeană a mai indicat productivitatea scăzută în anumite departamente, birocrația și presiunea concurenței companiilor low-cost asupra tarifelor.

În plus, se poate menționa și instabilitatea managerială. TAROM a avut 19 directori generali în ultimii zece ani, majoritatea cu mandate interimare.

Documentul elaborat de Sindicatul Tarom face o analiză comparativă a modului în care își desfășoară activitatea compania de transport aerian de stat și operatorul low-cost.

În 2025, Wizz Air și-a asigurat o cotă de piață dominantă de aproximativ 52% în România, transportând peste 14,5 milioane de pasageri dintr-un total național de 28,5 milioane.

„Această dominație a fost obținută prin exploatarea inteligentă și sistematică a unui mozaic de facilități fiscale, ajutoare de minimis, contracte de marketing și grile tarifare puternic degresive la nivelul aeroporturilor regionale”, scrie în documentul sindicatului TAROM.

Subvențiile din provincie: Milioane de euro din bani publici pentru operatorul privat

Analiza Sindicatului Tarom detaliază modul în care Consiliile Județene din țară au folosit diverse pârghii financiare pentru a direcționa fonduri către Wizz Air.

Și dă și exemple. 

Aeroportul Transilvania din Târgu Mureș

„De departe, cel mai fascinant model de ocolire a limitărilor europene privind subvențiile aeroportuare se desfășoară la Aeroportul Transilvania Târgu Mureș (153.264 pasageri în 2025)”, scrie în analiză.

TAROM nu operează pe acest aeroport pentru că este foarte aproape de cel din Cluj-Napoca – aproximativ 90 km.

În schimb, Wizz Air a operat în mai multe rânduri zboruri de pe acest aeroport, spre o singură destinație – Budapesta.

Între 2007 și 2009 și între 2011 și 2019, compania maghiară a primit subvenții de la bugetul Consiliului Județean Mureș de 6,6 milioane de euro. Ajutorul a făcut obiectul unei investigații a Comisiei Europene care a decis, în februarie 2025, că sprijinul acordat nu este ajutor de stat.

Sindicatul TAROM susține că „Consiliul Județean Mureș a rafinat instrumentele financiare de atragere a operatorilor, folosind o asociație satelit: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Visit Mureș»”. 

Asociația, finanțată din bugetul județului, a organizat o licitație de 45 de milioane de lei, pentru „promovarea internațională” a județului Mureș pe piețele de destinație turistică. 

„Această practică este un mecanism clasic de mascare a subvențiilor: operatorul aerian semnează un contract prin care se angajează să deruleze reclame despre Mureș în aeronave, reviste de bord sau pe site-ul propriu, încasând în schimb milioane de euro de la stat”, acuză sindicaliștii TAROM.

Conform datelor din SEAP, consultate de G4Media, licitația pentru aceste servicii de promovare a fost câștigată de firma germană Bounty Communication Group GmbH.  

În plus, Consiliul Județean Mureș a alocat, în martie 2026, alte 10 milioane de lei pentru a susține activitatea Aeroportului Târgu Mureș și 1,5 milioane de euro companiei Wizz Air pentru a deschide noi rute.

Iar datele din analiza Tarom apar și în Raportul de Activitate al Aeroportului din Târgu Mureș.

„Consiliul Judeţean Mureş a aprobat pentru Aeroportul Internațional Târgu Mureș  la nivelul anilor 2025-2026, o schemă de ajutoare de stat de minimis, de până la 1,5 milioane euro, coroborat cu licitaţia Asociaţiei Visit Mureş, pentru atribuirea unui contract de 45.000.000 lei (aproximativ 9 milioane de euro) din fonduri publice, pentru promovarea turistică şi atragerea de turişti din ţări precum: Regatul Unit, Germania, Elveția, Italia, Franța, Belgia şi Cipru – adică exact ţările spre care Wizz Air a deschis cele 9 rute comune cu cele operate de pe Aeroportul Cluj. În paralel, tot Consiliul Judeţean Mureş, a aprobat la nivelul lunii martie 2026, ajutoare de exploatare de aproximativ 10 milioane de lei, pentru a susţine activitatea cu pierderi a Aeroportului Mureş, din perioada 01.01.2025 – 31.12.2026, finanţarea putând fi acordată până la 31.12.2027”, scrie în raportul de activitate al Aeroportului Târgu Mureș, pe trimestrul I din 2026. 

În martie 2026, Wizz Air a anunțat oficial, alături de președinții și vicepreședinții CJ Mureș, redeschiderea bazei operaționale din Târgu Mureș, relocarea unei aeronave de ultimă generație Airbus A320neo și lansarea a zeci de frecvențe pe 10 rute internaționale majore (incluzând Bruxelles Charleroi, Dortmund, Larnaca, Paris Beauvais, Basel, Roma Fiumicino, Memmingen, Milano Bergamo, Londra Luton, plus tradiționalul zbor spre Budapesta). 

„Astfel de contracte distorsionează brutal economia reală. Aeroportul Cluj a lansat acuzații ferme, indicând că Wizz Air, subvenționată din bugetul mureșean, poate oferi zboruri din Târgu Mureș la prețuri reduse la jumătate față de cele de la Cluj (ex. 2.100 lei din Mureș față de 4.200 lei din Cluj pentru un pachet familial), furând astfel pasagerii prin dumping susținut din taxe locale”, scrie în documentul TAROM.

Aeroportul Internațional Craiova

În decembrie 2025, Consiliul Județean Dolj a acordat un ajutor de minimis companiei Wizz Air, singurul operator care a avut zboruri regulate în ultimii ani de pe Aeroportul Internațional Craiova. TAROM nu operează zboruri de pe acest aeroport.

Bugetul total al ajutorului de minimis individual, acordat sub formă de grant, a fost de 239.000 de euro (1.189.479 de lei), pentru o perioadă de 2 ani, respectiv 100.000 de euro pentru anul 2025 și 139.000 de euro pentru anul 2026.

Administrația doljeană a mai aprobat acordarea unui sprijin financiar de 120.000 de euro pentru compania maghiară și în 2022.. Tot atunci, a oferit același ajutor și Ryanair, dar această companie nu l-a accesat. 

Cheltuielile eligibile pentru finanțare sunt pentru „promovarea județului Dolj pe pagina de internet www.wizzair.com, pagina de Facebook și newsletterul companiei, „reprezentând o oportunitate unică de a viza milioane de potențiali pasageri Wizz Air Hungary Ltd”, conform rapoartelor care au stat la baza Hotărârii CJ Dolj din decembrie 2024.

Și Primăria Craiova a plătit peste 110.000 de euro în ultimii ani pentru a se promova în revista Wizz Air.

„Justificarea oficială a autorităților a fost aceea de a spori conectivitatea județului, în timp ce TAROM nu are absolut nicio rută activă de linie la Craiova, fiind absentă total de la masa acestor alocări județene”, scrie în documentul TAROM.

Consiliul Județean Dolj nu a mai aprobat ajutoare pentru compania maghiară și pentru anii viitori.

Pe 26 septembrie 2026, Wizz Air a suspendat cinci rute cu plecare din Craiova și a decis mutarea uneia dintre cele două aeronave alocate bazei din Craiova la o altă bază europeană.

Aeroportul Internațional Sibiu

Schema de ajutor aprobată de Comisia Europeană, în 2025, pentru județul Sibiu prevedea un buget total de 2.234.485,44 euro pentru operatori eligibili, contribuția maximă a județului fiind de 372.414,24 euro pentru fiecare rută. Schema de ajutor s-a derulat până la 31 decembrie 2025.

„Sibiul, cu un trafic de 694.805 pasageri în anul 2025, reprezintă exemplul perfect al intervenționismului bugetar direct pentru menținerea vitalității aeriene. Dincolo de lipsa unui suport județean acordat vreodată companiei de stat, aeroportul depinde masiv de Wizz Air”, scrie în documentul sindicatului TAROM,

Potrivit publicației Sibiu Independent, aeroportul a recuperat 377.158,21 lei de la Wizz Air pentru facilități comerciale acordate unor rute închise înainte de termen. 

Aeroporturile din Cluj și Iași, reduceri de taxe aplicabile doar companiilor private

Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca, al doilea cel mai aglomerat nod aerian al României, având un trafic de 3.582.134 de pasageri în anul 2025, reprezintă exemplul perfect al ingineriei tarifare degresive, susțin sindicaliștii TAROM.

Conducerea aeroportului a implementat un sistem de reduceri aplicabil tuturor companiilor care ating anumite praguri, structură ce avantajează, însă, exponențial, modelul low cost, se menționează în document.. 

Companiile cu trafic mare, precum Wizz Air, pot beneficia de reduceri de până la 37% la taxele de aterizare în funcție de numărul de mișcări, respectiv de până la 40% în funcție de numărul de pasageri. Se adaugă reduceri de 50% la serviciile de pasageri pentru operatorii care depășesc 450.000 de pasageri și la tariful de dezvoltare pentru cei care depășesc 500.000 de pasageri. Operatorii cu cel puțin două aeronave bazate peste noapte primesc o reducere suplimentară de 20%.

Politica de taxare afectează compania TAROM, susțin sindicaliștii, care operează mai puține zboruri și transportă mai puțini pasageri, și achită taxele aproape integral.

Aceeași paradigmă este și la Aeroportul Internațional Iași. 

„Și aici, Wizz Air se bucură de reduceri de până la 80% la taxele aeroportuare, fundamentate pe fluxul major de aeronave”, scrie în document. 

„Schizofrenia instituțională” a statului român

Sindicatul TAROM arată existența unei contradicții majore între politicile locale și cele centrale ale statului român, catalogată ca „schizofrenie instituțională”:

„Banii contribuabililor români de la nivel județean plătesc pentru eliminarea unei companii românești, după care banii de la nivel național plătesc pentru resuscitarea ei, generând o risipă uriașă la ambele capete ale lanțului administrativ”.

În timp ce administrațiile județene finanțează expansiunea Wizz Air, guvernul alocă de la bugetul național 95,3 milioane de euro pentru a salva TAROM de la faliment prin planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană, subliniază sindicaliștii.

În schimbul banilor primiți de la buget, TAROM a fost obligată să își reducă flota de la 29 de avioane la un minim operațional de doar 17 aeronave. Companiei i s-a interzis orice extindere a capacității de transport (ASK) până la 31 decembrie 2026. De asemenea, TAROM are interdicție de a folosi fondurile publice în scopuri publicitare sau promoționale.

În ciuda avantajelor oferite de infrastructura locală, susțin sindicaliștii, Wizz Air a atacat în instanțele europene capitalizarea TAROM (acțiune respinsă de Tribunalul UE în noiembrie 2024 în Cauza T-827/22). Mai mult, conducerea executivă a Wizz Air a cerut public Guvernului „vindeți TAROM” și a catalogat ajutorul de stat acordat companiei naționale drept „o risipă a banilor contribuabililor”. Declarațiile preluate în analiza sindicatului au fost făcute de CEO al Wizz Air, József Váradi, într-un interviu pentru economica.net.

Pe 4 aprilie 2027 expiră perioada de tranziție în care ajutoarele de exploatare pentru anumite aeroporturi regionale pot fi declarate compatibile cu piața internă. Măsura se aplică aeroporturilor cu mai puțin de 3 milioane de pasageri anual, în condițiile prevăzute de regulile europene privind ajutoarele de stat. 

Comisia Europeană pregătește noul regulament care va fi aplicabil de anul viitor. 

Ce prevede acesta?

• O perioadă de tranziție de cinci ani pentru aeroporturile cu 500.000–1 milion de pasageri anual, în care ar putea primi ajutoare de exploatare. Pentru aeroporturile cu mai puțin de 500.000 de pasageri, sprijinul ar putea fi acordat în baza unor reguli generale, fără notificare individuală prealabilă către Comisie, dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile.
• Aeroporturile cu până la 3 milioane de pasageri anual ar putea primi ajutoare pentru investiții, cu anumite condiții legate de mediu. 
• Ajutoarele pentru lansarea unor rute aeriene noi nu vor mai fi permise. Aeroporturile și autoritățile locale nu ar mai putea folosi această schemă sectorială pentru a subvenționa lansarea rutelor în condițiile actuale.