Serviciile secrete germane, reformă istorică: spionii primesc „arme” de atac și ripostă (proiect)

Germania plănuieşte să ofere agenţiilor sale de spionaj prerogative de hacking, perturbare şi înşelare a atacatorilor străini într-o revizuire majoră, în perioada postbelică, a limitelor acestor instituţii cu scopul de a-şi întări răspunsul la ameninţările cibernetice şi hibride în creştere, potrivit unui proiect de lege, transmite joi Reuters, relatează Agerpres.

O reformă amplă

Agenţiile germane de spionaj sunt mai strict reglementate decât multe servicii străine şi au fost, în mare parte, limitate la a observa şi a raporta.

După cel de-al Doilea Război Mondial, legislatorii au dorit să împiedice orice organism de securitate să devină prea puternic în interiorul statului.

Reforma este un răspuns la ceea ce Berlinul consideră a fi apariţia unor riscuri crescute legate de Rusia, agenţiile urmărind să dezvolte capacitatea de a acţiona, nu doar de a observa.

Revizuirea propusă ar rescrie baza legală pentru agenţia de securitate internă şi serviciul de informaţii externe şi ar crea un cadru unic pentru operaţiuni sub acoperire, în special în mediul online.

Planul Ministerului de Interne introduce noi categorii de ameninţări care deblochează prerogative treptate, de la monitorizare de bază până la supraveghere "deosebit de serioasă".

Pentru prima dată, serviciile ar putea să intervină în infrastructura atacatorilor sau să răspândească intenţionat informaţii false ţintite.

În spaţiul cibernetic, serviciile ar putea, sub anumite praguri stricte, să pătrundă în sistemele IT ale atacatorilor, să copieze sau să şteargă date şi să blocheze instrumentele folosite în campanii de state străine, inclusiv în situaţii specifice de ameninţare, precum operaţiuni cibernetice pe scară largă.

Ordine obligatorii de divulgare a secretelor

Proiectul stabileşte, de asemenea, reguli noi pentru folosirea softului de spionaj al statului în căutările online şi aşa-numita supraveghere a surselor de telecomunicaţii.

Telecomunicaţiile, platformele digitale, operatorii de transport şi intermediarii financiari ar urma să se confrunte cu ordine obligatorii de divulgare a secretelor, susţinute de amenzi de până la un milion de euro şi inspecţii la faţa locului, spune proiectul de lege.

Regulile pentru folosirea informatorilor confidenţiali sunt detaliate mai pe larg, cu excepţii care ar putea permite implicarea unor persoane cu vârste de doar 16 ani pentru a ajuta la descoperirea celor mai grave ameninţări.

Un nou organism de supraveghere de nivel înalt, Consiliul Independent de Control, ar urma să înlocuiască actualele organisme fragmentate de supraveghere.

Acesta ar combina prerogativele de aprobare a interceptărilor cu controlul protecţiei datelor şi ar trebui să aprobe în prealabil cele mai invazive măsuri, inclusiv desfăşurarea sub acoperire pe termen lung şi supravegherea la domiciliu.