Semnal de alarmă de lângă România: Piața muncii se răcește, creșterea de 14% a salariului minim devine improbabilă, iar ponderea angajaților care cred că și-ar găsi greu alt job s-a dublat

Piața muncii din Ungaria transmite două semnale îngrijorătoare. În numai câteva luni, ponderea angajaților care cred că și-ar găsi cu dificultate un nou loc de muncă a crescut de la 18% la 37%, în timp ce numărul celor convinși că s-ar putea reangaja ușor s-a prăbușit de la 53% la numai 19%.

În același timp, patronatele ungare nu mai consideră realistă majorarea cu 14% a salariului minim prevăzută pentru 2027 și vorbesc despre o creștere de o singură cifră. Economia ar urma să avanseze mult mai lent decât se estima atunci când Guvernul, sindicatele și angajatorii au încheiat acordul salarial pe trei ani.

Cele două evoluții conturează imaginea unei piețe care nu s-a prăbușit, dar pe care mobilitatea angajaților scade, companiile devin mai prudente, iar marile promisiuni salariale sunt puse sub semnul întrebării.

În numai câteva luni, percepția angajaților s-a răsturnat

Potrivit unui sondaj realizat pentru BNP Paribas Cardif Insurance și prezentat de publicația ungară Világgazdaság, citată de Rador radio România, 37% dintre angajații chestionați cred că le-ar fi greu să găsească un loc de muncă nou, față de numai 18% în februarie.

În sens invers, procentul celor care consideră că schimbarea locului de muncă nu le-ar crea probleme a coborât de la 53% la 19%.

Datele arată o schimbare abruptă de percepție într-un interval foarte scurt. La începutul lunii mai, aceeași cercetare descria angajații ungari ca fiind mai optimiști decât în anii precedenți în privința mobilității lor profesionale. Rezultatele pentru trimestrul al doilea indică însă o răsturnare rapidă a încrederii.

Totuși, numai o treime dintre respondenți cred că actualul lor loc de muncă este sigur pentru cel puțin următorii cinci ani. Cei care locuiesc în regiunea centrală a Ungariei consideră că au cele mai mari șanse de reangajare.

Angajații nu mai pleacă doar pentru un salariu mai mare

Sondajul mai arată că salariul nu este singurul criteriu care ține un angajat într-o companie. Pentru aproape jumătate dintre participanți contează și atmosfera de la serviciu, respectul primit din partea superiorilor și distanța dintre domiciliu și locul de muncă.

Aproximativ 64% dintre angajați spun că se simt bine la serviciu și că primesc sprijin din partea șefilor direcți. Numai 26% ar pleca pentru o ofertă financiară mai bună, iar 46% cred că ar trebui să accepte un compromis salarial dacă și-ar schimba locul de muncă.

Rezultatele sugerează că o piață cu mai puține oportunități întărește poziția angajatorilor: oamenii devin mai precauți, tolerează mai ușor un salariu mai mic și acordă o importanță mai mare stabilității.

Șomajul rămâne redus, dar locurile vacante s-au împuținat

Statisticile oficiale nu indică o explozie a șomajului. În iunie 2026, Ungaria avea 4,646 milioane de persoane ocupate și o rată a șomajului de 4,4%. Rata locurilor de muncă vacante era însă de numai 2,1% în primul trimestru, iar numărul posturilor disponibile se situa sub nivelul înregistrat cu un an înainte, potrivit Oficiului Central de Statistică al Ungariei.

În primul trimestru, numărul persoanelor ocupate a scăzut cu 65.000 față de aceeași perioadă din 2025. Durata medie de căutare a unui serviciu a crescut de la 12,8 la 13,3 luni, iar aproape 37% dintre șomeri nu mai aveau un loc de muncă de cel puțin un an. Datele oficiale pentru luna mai confirmă astfel că, dincolo de rata generală relativ redusă, reintrarea pe piața muncii devine mai dificilă.

Aceasta este contradicția care explică pesimismul din sondaj: majoritatea angajaților își păstrează serviciul, dar cei care îl pierd au nevoie de tot mai mult timp pentru a găsi altul.

Există și companii mari care fac excepție. Fabrica Mercedes-Benz de la Kecskemét, aflată în extindere, susține că aproape toți cei aproximativ 5.000 de lucrători din producție sunt ungari și că nu are nevoie, deocamdată, să recruteze personal din afara Uniunii Europene. Compania invocă salariile competitive, condițiile de lucru și programele de formare.

Majorarea de 14% a salariului minim devine improbabilă

Răcirea pieței muncii vine în momentul în care este pusă sub semnul întrebării și majorarea salarială promisă pentru 2027.

Acordul încheiat la sfârșitul anului 2024 prevedea creșterea salariului minim cu 9% în 2025, 13% în 2026 și 14% în 2027. Ultimele două etape erau însă condiționate de evoluția produsului intern brut, a inflației și a salariului mediu. Pentru 2027, acordul fusese construit pe o creștere economică de 4,3%, o inflație de 3% și o majorare a salariului mediu brut de 7,4%, potrivit Eurofound.

Realitatea economică s-a îndepărtat semnificativ de scenariul inițial. Comisia Europeană estimează că economia Ungariei va crește cu numai 1,8% în 2026 și cu 2,1% în 2027, adică mai puțin de jumătate din ritmul pe care fusese construită majorarea de 14%. Prognoza Comisiei Europene indică și o temperare a creșterilor salariale în 2027.

Acordul a fost deja corectat o dată: majorarea de 13% prevăzută inițial pentru 2026 a fost redusă la 11%, pe fondul stagnării economiei și al dificultăților reclamate de companii.

În acest context, patronatele consideră realistă pentru 2027 o creștere de o singură cifră, în timp ce sindicatele cer păstrarea unei majorări mai apropiate de cea promisă. Negocierea va trebui să găsească un echilibru între veniturile angajaților și capacitatea companiilor de a suporta costurile fără să reducă personalul sau să majoreze prețurile.

România are o piață a locurilor vacante și mai fragilă

Evoluția din Ungaria este relevantă și pentru România, unde indicatorii privind locurile de muncă sunt mai slabi.

În primul trimestru din 2026, România avea o rată a locurilor de muncă vacante de numai 0,6%, cea mai mică din Uniunea Europeană, față de 2,1% în Ungaria, potrivit Eurostat.

Comisia Europeană anticipează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, continuarea scăderii ocupării și o majorare a șomajului până în jurul nivelului de 6,3%. În Ungaria sunt prognozate o creștere de 1,8% și un șomaj de aproximativ 4,5%.

De la 1 iulie, salariul minim din România a crescut cu 6,8%, de la 4.050 la 4.325 de lei brut. Angajații primesc însă efectiv aproximativ 125 de lei în plus, după reducerea facilității fiscale aplicate salariului minim.

Comparația arată că prudența angajatorilor ungari nu este un fenomen izolat. Piața muncii se răcește și în alte economii din regiune, iar diferența dintre majorările salariale promise și ceea ce pot susține companiile devine una dintre principalele tensiuni economice ale următorului an.