Semnal de alarmă de la BNR. Dobânzile au ajuns la 3% din PIB: „Cheltuim mai mult decât deficitul la care ţintim”

Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care ţinteşte să ajungă, a atras atenţia, marţi, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cosmin Marinescu.

"În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanţiale, dar acest parcurs, graţie propriilor opţiuni, a însemnat şi acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creşterii economice, cât şi refacerea echilibrelor financiare ale ţării. Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada prepandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem", a declarat Marinescu, la lansarea volumului "Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergenţă nominală", conform AGERPRES.

Bugetul public trebuie „curăţat de necunoscute şi compromisuri”

El a afirmat că bugetul public trebuie curăţat de necunoscute şi compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA.

"De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătăţirea cadrului fiscal trebuie să ţină cont de avantajul esenţial al predictibilităţii fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ şi durabil creştere economică? Răspunsul ţine în bună măsură de calitatea investiţiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investiţiile şi fondurile europene să poată susţine o creştere economică robustă", a spus Cosmin Marinescu.

România are nevoie de o revigorare a creşterii economice

El a menţionat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creşterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele şi povara datoriei publice.

"Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze în special domeniile care susţin calitatea vieţii şi rezilienţa pe termen lung: sănătatea, educaţia, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carenţe majore în abilităţile educative de bază, or aceasta este şi consecinţa unor alocări bugetare suboptimale pentru educaţie, ceea ce afectează competitivitate unui capital esenţial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realităţile demografice actuale, cele care prefigurează peste doar câţiva ani, constrângeri importante în planul sistemului de pensii publice pay as you go. Însă trebuie subliniat rolul esenţial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Disciplina financiară din companiile de stat şi dependenţa multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanţelor publice, dar şi la adresa bunei funcţionări a pieţelor", a precizat Cosmin Marinescu.

Companiile de stat, „un semnal de alarmă” pentru finanţele publice

Potrivit viceguvernatorului BNR, implementarea guvernanţei corporative în linie cu standardele internaţionale şi bunele practici ale OCDE reprezintă un pas hotărât înainte, pe care l-am început şi de care merită să profităm în continuare.

De asemenea, el a afirmat că sectorul privat se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurenţa şi reduc intermedierea financiară: disciplina slabă a plăţilor, persistenţa arieratelor, subcapitalizarea sau situaţii atipice de firme active, dar fără salariaţi.

Paradoxul economiei româneşti: cea mai redusă intermediere financiară din UE, dar firme foarte îndatorate

"În privinţa sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate şi calitatea activelor demonstrează capacitatea sectorului bancar de creditare a economiei reale. Însă principala provocare în această privinţă reflectă un paradox deloc avantajos. România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele româneşti apar drept cele mai îndatorate. Şi aici menţionăm costurile de finanţare ridicate, persistenţa creditului comercial, finanţările de la firmele mamei. De aceea, mediul de afaceri românesc resimte în prezent decalaje importante de competitivitate faţă de concurenţii săi din Uniunea Europeană şi cu precădere din Zona Euro. Dinamica dezechilibrelor externe şi a datoriei publice reflectă o situaţie complicată, care trebuie gestionată în mod prudent şi înţelept", a subliniat Cosmin Marinescu.

Necesarul brut de finanţare a României a depăşit 10% din PIB

El a menţionat că sustenabilitatea depinde de remedierea decalajelor structurale, însă este esenţială capacitatea de implementare a reformelor.

"Pentru mediul de afaceri, competitivitatea şi predictibilitatea sunt provocări majore, aş putea spune, mai ales în aceşti ani de repoziţionări comerciale deosebit de importante la nivel global. De aceea, consider că nu mai putem neglija potenţialul diplomaţiei comerciale în politica externă, care poate deveni factor de competitivitate naţională. De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanţare a depăşit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc, însă, menţionăm că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaţionale solide. Însă marja de siguranţă a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească. Aceasta nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor. În încheiere, odată cu piramida conceptuală a sustenabilităţii, doresc să insist asupra unei idei esenţiale. Criteriile de convergenţă nominală nu sunt simple exigenţe statistice, ci indicatori de sănătate economică la care noi ne raportăm în parcursul european al României. De aceea, trebuie să ne gândim cum reuşim să împletim viteza convergenţei reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă", a mai spus Cosmin Marinescu.