Ședință cu miză importantă la CCR: Judecătorii dau verdicul pe legea de un miliard de euro

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să analizeze, miercuri, sesizarea privind Legea biodiversităţii, după ce proiectul a fost contestat de AUR. Miza este una importantă atât pentru politica de mediu, cât şi pentru fondurile europene. Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro, informează News.ro.

Legea a ajuns la Curtea Constituţională după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat CCR vineri, la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaţilor, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi ”pentru” şi 79 ”împotrivă”, iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 ”împotrivă”. Senatorii AUR au votat împotriva documentului.

Ce conţine legea

Actul aprobă Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii pentru perioada 2026–2030. Printre direcţiile urmărite se află conservarea şi restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor ameninţate, utilizarea durabilă a biodiversităţii şi consolidarea capacităţii instituţiilor care gestionează aceste politici.

În forma adoptată de Parlament, strategia include şi obiective privind consolidarea şi extinderea reţelei naţionale de arii protejate, în linie cu ţintele europene şi globale de 30% pentru ariile protejate şi 10% pentru protecţia strictă.

Documentul are o importanţă suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.

De ce a fost contestată

AUR s-a opus proiectului în Parlament şi a atacat legea la Curtea Constituţională imediat după adoptare.

Contestarea vine însă pe fondul unei dispute politice mai largi asupra formei finale a strategiei. Proiectul a fost iniţial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.

În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese iniţial adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului. El a vorbit despre o ”batjocură fără precedent la adresa ordinii constituţionale” şi a avertizat că situaţia se poate întoarce împotriva actualei puteri dacă rolurile instituţiilor sunt inversate. 

În Parlament, PSD a introdus mai multe amendamente, iar ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a susţinut că unele modificări pot afecta angajamentele României faţă de Comisia Europeană şi pot pune în pericol banii din PNRR. USR a acuzat, la rândul său, PSD că prin amendamente riscă să compromită jalonul de aproape un miliard de euro.

Miza deciziei CCR

Decizia Curţii este importantă nu doar din perspectiva legislaţiei de mediu. Legea trebuie să îşi încheie parcursul constituţional şi să fie promulgată în termenul aferent jalonului PNRR. România are termen 31 august pentru aprobarea legii, iar nerespectarea angajamentului poate pune în pericol finanţarea asociată reformei.

Dacă CCR respinge obiecţia, legea poate merge mai departe spre promulgare. Dacă instanţa constituţională identifică prevederi neconstituţionale, actul se poate întoarce în Parlament pentru punerea sa în acord cu decizia Curţii.

Legea ANI, care l-ar putea lăsa fără mandat pe Dominic Fritz

Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte, miercuri, pentru a dezbate sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii. Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan.

Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul "Fritz").

Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă (Amendamentul "Grădinaru").

Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au "relaţii asemănătoare acelora dintre soţi" cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se "autocalifice" ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi. Preşedintele şi opoziţia susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO. Această formă este considerată un "viciu agravat" faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.

Contextul PNRR şi presiunea fondurilor europene

Legea integrităţii reprezintă un jalon critic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august.

Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale "date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură" şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.

Precedente şi riscuri internaţionale

Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).