Sport

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, afirmă că lipsa investițiilor a degradat calea ferată din România: „A ajuns să primească bani de semințe pentru întreținere”

Sursa originală →
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, afirmă că lipsa investițiilor a degradat calea ferată din România: „A ajuns să primească bani de semințe pentru întreținere”
Ascultă articolul

Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că lipsa investițiilor în întreținerea căii ferate a dus la degradarea infrastructurii feroviare din România. Acesta susține că România ar trebui să refacă anual aproximativ 600 de kilometri de cale ferată. El atrage atenția asupra întârzierilor proiectelor majore și a nevoii de specialiști care să îmbunătățească gestionarea investițiilor. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

„Calea ferată românească a ajuns să primească bani de semințe pentru întreținere”

Invitat la „Harta de Impact”, Horațiu Cosma susține că lipsa investițiilor în întreținerea căii ferate a dus la degradarea infrastructurii feroviare din România. Acesta afirmă că, în ultimii 20 de ani, autoritățile au prioritizat investițiile în infrastructura rutieră. El subliniază că întreținerea periodică a liniilor este esențială pentru prevenirea degradării acestora.

„Principala problemă la calea ferată din România e lipsa de finanțare pentru partea de întreținere. Aici, din păcate, de 20 de ani s-a decis politic că calea ferată nu e o prioritate și atunci mare parte din resurse s-au dus către drumuri. Au fost mai apetisante politic, au fost deciziile la acel moment, și practic a ajuns calea ferată românească să primească bani de semințe pentru întreținere, nu pentru schimbări de linie. Calea ferată e un organism viu. O dată la 20 de ani, ca și la drumuri, trebuie schimbat asfaltul. Și la calea ferată, o dată la 15-20 de ani, trebuie burată piatra spartă, trebuie schimbate și traversele. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat și atunci a fost o decapitalizare masivă. De-aia vedem atâtea mii și mii de restricții și linii care se rup”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

„România ar trebui să refacă anual 600 de kilometri de cale ferată”

Secretarul de stat susține că investițiile realizate prin PNRR reprezintă un prim pas în reabilitarea infrastructurii feroviare. Acesta avertizează că eforturile trebuie continuate. Cosma afirmă că România ar trebui să refacă anual aproximativ 600 de kilometri de cale ferată, cu investiții estimate la 800 de milioane de euro până la un miliard de euro. El subliniază că investițiile ar contribui la îmbunătățirea condițiilor de circulație și la reducerea restricțiilor de viteză.

„Ce am încercat noi prin PNRR a fost un prim pas în a reveni la acel nivel la care să reparăm niște sute de kilometri de linie. Însă tot acest efort se poate pierde dacă el nu e continuat. Calea ferată din România, la 10.000 de kilometri de magistrale, trăiește în fiecare an undeva la 600 de kilometri, în medie, să fie complet refacționați. Dacă se întâmplă acest lucru, bun, acum, în faptul că avem mult mai mulți kilometri cu probleme, de fapt, în primii ani trebuie ceva mai mult. Dar dacă ajungem în 10 ani la o medie de 600, adică 1 miliard de euro sau 800 de milioane de euro, în funcție de prețuri, să investim în aceste operațiuni de întreținere, atunci putem spune că avem o cale ferată pe care se circulă cu 120-140 km/h, în funcție de capacitatea liniei. Și atunci să mergem în Gara de Nord sau în orice altă gară, să știm că nu nemțește sau japonezește, dar măcar într-o zonă rezonabilă”, a adăugat Cosma.

„Proiectele mari de pe calea ferată au întârzieri foarte mari”

Cosma atrage atenția asupra întârzierilor înregistrate de marile proiecte feroviare din România. Acesta afirmă că lucrările de pe rutele Brașov-Sighișoara și Arad-Deva sunt afectate de probleme legate de exproprieri, utilități și aspecte tehnice.

„Dacă pe rutier am văzut cum presiunea publică și modul în care au fost gestionate lucrurile în ultimii ani a crescut bulgărele  investițiilor, de rezolvare a problemelor și de proiecte finalizate la termen, pe calea ferată, într-adevăr, proiectele mari, cum sunt cel menționat de dumneavoastră, Brașov-Sighișoara sau pe Valea Mureșului, între Arad și Deva, au întârzieri foarte mari, proiecte cu exproprieri lipsă, cu utilități, cu probleme tehnice”, a precizat acesta.

„Nu suntem în stare să ținem 20 de oameni bine plătiți, care cunosc calea ferată”

Horațiu Cosma afirmă că întârzierile proiectelor feroviare sunt cauzate atât de autorități, cât și de constructori. El susține că CFR are nevoie de o capacitate administrativă mai mare și propune crearea unui corp de experți care să gestioneze investițiile de la început până la final.

„Este o vină împărțită între autorități și constructori, care s-au obișnuit cu un anumit ritm. Și aici, pe următorul cadru financiar, dincolo de investițiile despre care am vorbit, e foarte importantă și capacitatea administrativă la CFR. Poate nu sună bine publicului crearea unei noi companii, dar crearea unui corp de experți în interiorul CFR. Un corp de experți care efectiv să gestioneze aceste proiecte de la A la Z. Faptul că nu suntem în stare să ținem 20 de oameni bine plătiți, care cunosc calea ferată, care știu cu ce se mănâncă investițiile de miliarde de euro, pierdem de 100 de ori mai mult decât valoarea salariilor unor astfel de experți bine plătiți. Prin faptul că întârziem Brașov-Sighișoara, o legătură strategică de la Constanța spre vestul Europei. Vedem că intrăm acum și cu Craiova-Caransebeș în șantier și o să rămânem doar pe Valea Jiului cu o legătură peste Carpați, spre Transilvania, dinspre București, Constanța…”, a explicat Horațiu Cosma.

Sectorul feroviar din România are 151 de proiecte, în valoare estimată de 149,08 miliarde de lei, de aproape 12 ori mai puține decât în sectorul rutier. Cu toate acestea, investițiile feroviare ocupă locul al doilea ca valoare, după cele rutiere. Din cele 3.038 de proiecte de infrastructură monitorizate în perioada iulie 2025 – iulie 2026, doar 1.281 erau în construcție, în timp ce 1.319 se aflau încă în etape de pregătire, proiectare sau autorizare.

Comentarii (0)

    Articole similare