Seceta din Europa scoate la iveală pietrele foametei: „Dacă mă vezi, plângi”

Pe măsură ce râurile Europei se retrag, pietrele foametei vechi de secole ies la suprafață. Printre cele mai cunoscute se numără piatra foametei de la Děčín, aflată în râul Elba, care poartă un mesaj criptic.

Pe lângă epave din perioada nazistă, bombe neexplodate din Al Doilea Război Mondial și rămășițe de mamuți preistorici, unele râuri scot la iveală fragmente ale istoriei scrise literalmente în piatră.

„Dacă mă vezi, plângi”

O astfel de inscripție, în limba germană, spune: „Wenn du mich siehst, dann weine” („Dacă mă vezi, plângi”), potrivit DW, citat de Mediafax.

Cuvintele sunt gravate pe o piatră a foametei din râul Elba, în apropiere de Děčín, în Cehia, aproape de granița cu Germania. Dar de ce este numită „piatra foametei”?

Pietrele foametei, sau „Hungersteine” în germană, sunt bolovani aflați pe albia râurilor, care rămân de obicei sub apă și ascunși, dar devin vizibili atunci când nivelul apei scade semnificativ în perioadele prelungite de secetă.

Nivelul minim

Spre deosebire de marcajele care indică nivelurile maxime ale apei, piatra foametei marchează nivelul minim.

Timp de secole, comunitățile au gravat date sau inscripții pe aceste pietre atunci când apele unor râuri precum Elba, Dunărea sau Rinul scădeau dramatic. Unele pietre ale foametei au liste de ani, printre care 1616, 1746 și 1842.

Deși pietrele foametei erau adesea considerate simboluri care aminteau de perioadele de secetă, ele s-au dovedit a avea o semnificație mai importantă.

Un alt studiu a arătat că multe dintre datele și marcajele de pe pietrele foametei din Elba corespund îndeaproape unor perioade documentate în care nivelul apei a fost extrem de scăzut.

Concluziile cercetătorilor şi mesajul prevestitor

Cercetătorii au concluzionat că multe dintre inscripții aveau rolul de a consemna cât de mult scăzuse nivelul râului, nu doar de a comemora anii secetoși.

Studiul a identificat, de asemenea, marcaje ale anilor de secetă pe piatra de la Děčín care datează cel puțin din secolul al XVI-lea. Astfel, celebra inscripție „Dacă mă vezi, plângi”, datată din 1904, reprezintă doar un capitol din istoria mult mai lungă a pietrei.

Faima pietrei este legată în principal de mesajul său aparent prevestitor.

Apariția ei în timpul secetelor europene din 2020 și 2022 a atras din nou atenția presei, care a descris inscripția drept „înfricoșătoare”, „sumbră” sau un „vestitor al vremurilor grele”.

În studiul „Mesajul pietrelor foametei”, Bernd Gross a folosit articole de ziar, cărți poștale și documente istorice locale pentru a reconstitui istoria pietrei de la Děčín și a observat că inscripția ar fi putut fi inspirată de una mai veche.

Gross a citat articole din ziarele anilor 1890 care descriau o piatră a foametei din apropierea localității Techlovice, în amonte de Děčín, despre care se spunea că avea inscripții în germană precum: „Am plâns – plângem – iar voi veți plânge”.

Mărturii istorice

Persoana asociată cel mai frecvent cu inscripția de pe piatra de la Děčín este F. Mayer, un hangiu și barcagiu local, membru al comunității navigatorilor de pe Elba.

Potrivit lui Gross, Mayer a cerut gravarea celebrei fraze pe piatră în timpul secetei din 1904, la 18 iulie, alături de numele său.

Povestea pietrei de la Děčín

Ironia este că seceta din 1904, cea care a făcut piatra de la Děčín și inscripția sa celebre, aproape că a dus și la distrugerea ei.

Autoritățile locale responsabile de navigația pe râu au decis să îndepărteze pietrele și alte obstacole din Elba pentru a îmbunătăți navigația. Potrivit studiului lui Gross, exista temerea că piatra foametei de la Děčín ar putea fi îndepărtată.

În timp ce alte obstacole au fost îndepărtate din râu, piatra foametei de la Děčín a supraviețuit.

Povestea pietrei nu s-a încheiat aici. Când o altă secetă severă a scos-o la suprafață în 1911, celebra inscripție a lui Mayer ar fi fost gravată din nou, de această dată mai adânc. Ulterior, în 1938, o inscripție în limba cehă a fost adăugată lângă marcajele mai vechi.

Împreună, aceste date și inscripții documentează istoria de secole a pietrei și rolul său de indicator al nivelurilor excepțional de scăzute ale apei din Elba.