Se deschide drumul spre alegeri anticipate. Zegrean: 'Nu are rost să o mai întindem'. Următoarea mutare a lui Nicușor Dan, decisivă

România se află mai aproape decât oricând în ultimii ani de activarea mecanismului constituțional care poate conduce la alegeri parlamentare anticipate. Termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție a expirat deja, iar o nouă propunere de guvern respinsă de Parlament i-ar permite președintelui Nicușor Dan să înceapă procedura de dizolvare a Legislativului, explică Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Scrutinul ar putea avea loc la începutul anului 2027, însă dizolvarea Parlamentului nu este automată și rămâne exclusiv la decizia șefului statului.

Criza prelungită privind formarea unui guvern cu puteri depline și tensiunile acumulate în societate readuc în centrul scenei politice un scenariu evitat până acum de toate marile partide: alegerile parlamentare înainte de termen.

Augustin Zegrean susține că una dintre cele două condiții esențiale prevăzute de Constituție este deja îndeplinită. Au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură respinsă de Parlament, cea a Cabinetului Adrian Veștea.

Mai lipsește respingerea unei a doua solicitări de învestitură. Dacă și următorul candidat desemnat de Nicușor Dan se prezintă în Parlament și nu obține votul de încredere, președintele va avea posibilitatea constituțională de a declanșa procedura pentru dizolvarea Parlamentului.

Augustin Zegrean: „Nu are rost să o mai întindem”

Fostul președinte al CCR consideră că alegerile anticipate reprezintă un instrument democratic legitim atunci când partidele nu mai pot construi o majoritate funcțională.

„Dacă vezi că nu se poate (...) nu are rost să o mai întindem”, a declarat Augustin Zegrean într-un interviu acordat HotNews.

În opinia sa, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o echipă, să pregătească un program de guvernare și să solicite votul Parlamentului.

Dacă solicitarea este respinsă, ar fi îndeplinită și a doua condiție constituțională necesară pentru dizolvarea Legislativului.

Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului

Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții cumulative:

Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar în acest interval trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.

În situația actuală, termenul de 60 de zile a trecut. Există însă o singură solicitare de învestitură respinsă, cea a Cabinetului Veștea.

Prin urmare, următoarea nominalizare făcută de Nicușor Dan poate deveni decisivă. Dacă noul candidat nu primește voturile necesare, șeful statului va putea consulta președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, după care va putea decide dizolvarea Parlamentului.

Este important însă că textul Constituției spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. Chiar și după două guverne respinse, decizia rămâne la șeful statului.

Potrivit lui Zegrean, numai președintele poate lua această hotărâre și „nimeni nu-l poate opri”, dar nici nu îl poate obliga să dizolve Legislativul.

Jocul politic din jurul celei de-a doua nominalizări

Explicațiile fostului președinte al CCR apar exact în momentul în care Nicușor Dan a convocat noi consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier.

Blocajul rămâne însă aproape total.

PNL și USR merg la Cotroceni cu varianta Siegfried Mureșan, în timp ce PSD îl propune pe președintele partidului, Sorin Grindeanu. AUR nu intenționează să susțină un guvern din care nu face parte și cere alegeri anticipate dacă următoarea încercare de învestire eșuează.

UDMR a lansat o formulă diferită: un cabinet format din funcționari cu experiență din ministere, prezentat ca un „guvern instituțional” care să depășească opoziția dintre marile partide. Toate variantele cu care formațiunile merg la Cotroceni lasă însă nerezolvată problema majorității parlamentare.

Scenariul din PSD care pune presiune pe întregul Parlament

Potrivit unor informații publicate de ȘTIRIPESURSE.RO, în PSD este analizat un scenariu în care social-democrații ar lăsa să cadă în Parlament o eventuală nominalizare a lui Siegfried Mureșan sau Alexandru Nazare.

Respingerea ar activa complet condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și ar transforma amenințarea anticipatelor într-un instrument uriaș de presiune asupra tuturor partidelor.

În acel moment, Nicușor Dan ar putea fie să înceapă procedura dizolvării, fie să facă o nouă nominalizare. Perspectiva pierderii mandatelor i-ar putea determina pe parlamentari să accepte un al treilea candidat și un guvern pe care, în alte condiții, l-ar fi respins.

În scenariul discutat în interiorul PSD, Sorin Grindeanu ar putea apărea la o eventuală a treia nominalizare drept soluția care împiedică dizolvarea Parlamentului.

Aceasta este și explicația pentru care simpla apropiere de anticipate poate schimba radical raportul de forțe, chiar dacă alegerile nu mai ajung să fie organizate.

Când ar putea avea loc alegerile anticipate

După dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. Augustin Zegrean arată că nu există un termen constituțional minim, însă trebuie respectate etapele electorale privind stabilirea calendarului, depunerea candidaturilor și desfășurarea campaniei.

Unele termene ar putea fi reduse, dar fostul președinte al CCR consideră puțin probabil ca partidele să accepte o campanie foarte scurtă.

Într-un calendar realist, dacă următoarea desemnare este făcută în perioada imediat următoare, este respinsă, iar Nicușor Dan decide apoi dizolvarea Parlamentului, românii ar putea fi chemați din nou la urne la începutul anului 2027.

Până la alegeri, actualul Guvern demis ar continua să administreze treburile curente și ar trebui să stabilească data scrutinului și să asigure organizarea acestuia.

Mandatul actualelor Camere nu încetează însă instantaneu în sensul producerii unui vid legislativ. Constituția prevede că mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noului Legislativ, dar, în această perioadă, competențele sale sunt limitate.

România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate

Deși mecanismul există în Constituție, România nu a reușit niciodată să ajungă efectiv la alegeri parlamentare anticipate după 1989.

Motivul este unul profund politic: parlamentarii trebuie să respingă două guverne și să accepte astfel riscul de a-și pierde mandatele înainte de termen. În cele mai multe crize, apropierea de dizolvare a determinat apariția unei majorități de ultim moment.

De această dată însă, fragmentarea Parlamentului, opoziția dintre PSD și blocul PNL-USR, poziția AUR și lipsa unei variante acceptate de toate formațiunile fac ca scenariul să fie mai greu de exclus.