Școlile românești din Ucraina, în centrul unei noi dispute legislative. Comunitatea cere intervenția Bucureștiului înaintea votului

Un proiect de lege privind educația minorităților naționale așteaptă să fie dezbătut de Parlamentul Ucrainei, după ce comisiile de specialitate au recomandat adoptarea lui, potrivit evidenței legislative a Radei Supreme. Reprezentanți ai românilor din trei regiuni ucrainene cer Bucureștiului să intervină înaintea votului:, pentru că se tem că, fără garanții mai clare, numărul școlilor cu predare în limba română ar putea scădea în timp.

Proiectul nr. 16119 a fost înregistrat la 1 octombrie 2026. Cinci zile mai târziu, comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea sa în regim de urgență și adoptarea în prima lectură și în ansamblu, cu eventuale corecturi tehnice. O recomandare a comisiei nu echivalează însă cu adoptarea legii. Conform situației afișate de Parlamentul ucrainean la 7 octombrie, proiectul așteaptă dezbaterea în plen.

Într-o scrisoare adresată președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și mai multor comisii parlamentare, reprezentanți ai comunităților românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa solicită ca propunerile lor să fie susținute în discuțiile cu Kievul. Documentul și un tabel cu amendamente au fost prezentate de BucPress. Semnatarii spun că proiectul conține și prevederi utile, dar că nu rezolvă probleme esențiale pentru păstrarea învățământului în limba maternă.

Prima lor cerere privește școala ca instituție, nu doar clasa în care se predă româna

Ei vor ca legea să protejeze o rețea de unități de învățământ ale minorităților și să stabilească limpede că româna poate rămâne limba principală de predare în școlile respective. În opinia lor, o formulare care permite folosirea limbii minorității „alături de limba de stat” lasă neclar câte materii vor fi predate efectiv în română și câte în ucraineană.

O altă miză este traseul elevului după clasele primare. Reprezentanții comunității cer ca posibilitatea de a învăța în română să continue până la terminarea liceului și să fie disponibilă și în învățământul profesional. Ei solicită, de asemenea, ca absolvenții care au studiat în această limbă să poată formula în română răspunsurile la evaluările externe, nu doar să primească subiectele traduse. Propunerea lor prevede excepții pentru probele de limbă și literatură.

Pentru satele cu puțini copii, semnatarii cer derogări de la regulile generale privind mărimea claselor și organizarea liceelor. O clasă cu predare în română ar trebui, în opinia lor, să poată funcționa și cu mai puțin de cinci elevi atunci când aceasta este singura cale de a asigura accesul la educație în limba maternă. Ei propun și ca o școală să poată primi statutul de instituție a minorității din momentul în care înființează o clasă cu predare în acea limbă, fără să depindă de ponderea elevilor minoritari din întreaga unitate.

Scrisoarea contestă și mecanismul prin care materiile predate în ucraineană ar putea fi extinse într-o clasă a minorității la cererea părinților a cel puțin două treimi dintre elevi. Semnatarii susțin că o astfel de prevedere ar putea reduce treptat predarea în română și că decizia părinților trebuie protejată de eventuale presiuni locale. Acestea sunt preocupările exprimate în document, nu consecințe deja stabilite ale proiectului. Ei cer, totodată, ca personalul de conducere și administrația școlilor minoritare să poată comunica în limba comunității cu elevii și părinții.