Romexpo și CCIR pregătesc o mutare-cheie: O vastă zonă industrială din sudul litoralului se va transforma într-un nou pol turistic | DOCUMENT

Romexpo pregătește valorificarea terenurilor pe care le deține în nordul municipiului Mangalia, într-o zonă pentru care a fost inițiat un Plan Urbanistic Zonal. Documentația permite dezvoltarea unor hoteluri, locuințe colective, spații comerciale și servicii, cu clădiri de până la șase etaje, într-un perimetru studiat de aproape șapte hectare. Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României precizează că intenția actuală nu este construirea complexului, ci creșterea potențialului urbanistic al proprietăților în vederea valorificării lor.

Planul Urbanistic Zonal vizează aproape șapte hectare din zona industrială Moara, situată în nordul municipiului Mangalia. Documentația a fost inițiată de Romexpo SA, societate deținută în proporție de aproximativ 95% de Camera de Comerț și Industrie a României, potrivit Ziua de Constanța.

Miza nu ar fi însă dezvoltarea directă a unui complex turistic sau rezidențial. Mihai Daraban, președintele CCIR, a declarat pentru Dobrogea Live că Romexpo urmărește creșterea valorii terenurilor înainte de vânzare.

„Nu avem niciun interes să construim acolo ceva”, a afirmat Daraban. Potrivit explicațiilor sale, compania încearcă să „înnobileze” urbanistic proprietățile, întrucât un teren pentru care există un PUZ favorabil poate fi mai ușor de vândut și poate obține un preț mai mare.

De la zonă industrială la blocuri, hoteluri și magazine

PUZ-ul denumit „Conversie funcțională – Zona Industrială Moară” reglementează o suprafață totală de 69.479 de metri pătrați. Terenul care a generat documentația are însă numai 5.367 de metri pătrați, numărul cadastral 101374, și aparține Romexpo.

Potrivit investigației publicației locale, suprafața totală este împărțită în 13 parcele. Romexpo ar deține două loturi de aproximativ 5.300 de metri pătrați fiecare, iar restul terenurilor ar aparține municipiului Mangalia, companiei COMCM SA și unor proprietari privați.

Așadar, Romexpo nu deține întreaga suprafață de aproape șapte hectare, dar inițiativa sa poate modifica regulile de construire pentru un perimetru mult mai întins decât parcela care a declanșat PUZ-ul.

În locul funcțiunilor industriale și de transport, documentația permite:

• locuințe colective;

• hoteluri, aparthoteluri și pensiuni;

• spa-uri și facilități de agrement;

• magazine și parcuri comerciale;

• servicii medicale;

• restaurante și spații cultural-artistice;

• parcări la sol sau supraetajate.

Pentru parcelele mai mari de 2.500 de metri pătrați, clădirile pot ajunge la subsol sau demisol, parter și șase etaje, cu o înălțime maximă de 27 de metri. Procentul de ocupare a terenului poate ajunge la 50%, iar coeficientul de utilizare a terenului la 4, în cazul anumitor funcțiuni.

Documentele analizate de autoritatea de mediu indică o suprafață construită propusă de aproximativ 34.740 de metri pătrați și aproape 20.900 de metri pătrați de spații verzi.

Proiectul se află într-un sit Natura 2000

Elementul sensibil al proiectului este amplasarea sa. Direcția Județeană de Mediu Constanța confirmă că zona studiată se află în interiorul și în vecinătatea sitului Natura 2000 „Mlaștina Hergheliei – Obanul Mare și Peștera Movilei”.

Întrebat dacă știa că terenurile sunt într-o arie naturală protejată, Mihai Daraban a răspuns: „Habar n-am”.

Cu toate acestea, autoritatea de mediu a decis, prin documentul emis la 11 februarie 2026, că PUZ-ul „nu necesită evaluare de mediu” și nici parcurgerea celorlalte etape ale evaluării adecvate. Planul poate fi astfel supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu.

Decizia invocă, între altele, un aviz favorabil cu condiții emis în ianuarie 2026 de autoritatea care răspunde de administrarea ariei protejate. Documentația depusă de titular susține că pe suprafața studiată nu au fost identificate speciile sau habitatele de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl.

Lipsa obligației unei evaluări de mediu pentru un PUZ care permite clădiri de până la șase etaje într-un sit Natura 2000 reprezintă însă unul dintre punctele care pot genera controverse.

Consultarea publică s-a încheiat, PUZ-ul nu a ajuns la vot

Primăria Mangalia a anunțat procedura de consultare în februarie 2026. Observațiile au putut fi transmise până la 30 martie, iar etapa de dezbatere fusese programată pentru 31 martie.

Până la emiterea deciziei autorității de mediu nu fuseseră depuse comentarii din partea publicului. Potrivit informațiilor publicate la 9 septembrie, PUZ-ul nu fusese încă supus votului Consiliului Local Mangalia.

Aprobarea planului nu echivalează cu eliberarea unei autorizații de construire și nici nu garantează realizarea investițiilor desenate în documentație. PUZ-ul stabilește însă ce se va putea construi ulterior, influențând direct potențialul și valoarea comercială a parcelelor.

În acest caz, chiar conducerea CCIR confirmă că acesta este obiectivul: transformarea urbanistică a terenurilor înainte ca ele să fie scoase la vânzare.