România și alte șase țări pun presiune pe Bruxelles: Turismul din Est plătește prețul apropierii de războiul din Ucraina

România și alte șase state din estul Uniunii Europene cer Comisiei Europene măsuri speciale pentru industria turismului din regiunile aflate în apropierea războiului din Ucraina. Guvernele susțin că efectele economice ale conflictului continuă să apese asupra destinațiilor est-europene, inclusiv prin deteriorarea percepției turiștilor și investitorilor asupra siguranței regiunii.

România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au transmis, pe 23 iulie, o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Raffaele Fitto și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas.

Cele șapte guverne vor ca efectele războiului să fie luate în calcul în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil și solicită instrumente dedicate statelor din estul blocului comunitar.

Șapte state cer măsuri speciale pentru Estul Europei

Printre prioritățile indicate în document se află îmbunătățirea conectivității, consolidarea rezilienței industriei turistice și recâștigarea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din această parte a Europei.

Una dintre problemele majore identificate este modul în care țările apropiate geografic de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt percepute în exterior.

O atenție specială este cerută pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, afectate atât de reducerea încrederii internaționale, cât și de asocierea destinațiilor est-europene cu riscurile provocate de conflict.

Potrivit reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a influențat fluxurile de turiști, a diminuat încrederea investitorilor și a îngreunat accesul la finanțare pentru unele companii.

Bruxelles-ul a recunoscut deja problemele regiunilor apropiate de război

Demersul celor șapte state vine după ce însăși Comisia Europeană a recunoscut existența unor dificultăți specifice în estul Uniunii.

Într-o strategie prezentată în februarie 2026, Bruxelles-ul arăta că regiunile apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare pentru securitate și perturbări economice.

Planul european vizează nouă țări: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.

Europa bate recorduri la turism, România pierde teren

Pentru România, solicitarea adresată Bruxelles-ului vine într-un moment în care statisticile arată o evoluție diferită față de cea înregistrată în cea mai mare parte a Uniunii Europene.

În 2025, statele UE au ajuns la un nou record de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în structurile de cazare. Creșteri au fost înregistrate în 24 dintre cele 27 de țări membre.

România s-a numărat printre cele numai trei state care au mers în direcția opusă, cu o scădere de 1,7% față de 2024. Luxemburg a înregistrat un recul de 2,4%, iar Irlanda de 0,4%.

În schimb, Polonia, care semnează alături de România scrisoarea adresată Comisiei Europene, a consemnat una dintre cele mai puternice creșteri din Uniune: 7,2%.

România rămâne dependentă de turiștii interni

O vulnerabilitate importantă pentru turismul românesc este ponderea redusă a vizitatorilor din străinătate și dependența ridicată de turiștii autohtoni.

Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că numai 22,4% dintre înnoptările din România au fost generate de turiști internaționali, una dintre cele mai mici ponderi din UE.

Germania și Polonia aveau valori comparabile, în timp ce în destinații precum Malta turiștii străini reprezentau peste 90% din total.

Primele luni din 2026 aduc însă și un semnal pozitiv. Deși numărul total al sosirilor în unitățile de cazare din România a scăzut cu 5,8% în primele trei luni, numărul turiștilor străini a crescut cu aproximativ 5%. Reculul a venit, astfel, din zona turismului intern.

România nu a recuperat încă nivelul de dinaintea pandemiei

Datele OECD arată că aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din România în 2024.

Numărul a crescut cu 13,8% față de anul precedent, însă a rămas sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei.

Situația României contrastează cu evoluția de ansamblu a pieței europene. Turismul din UE depășise încă din 2023 nivelul anterior pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor realizate de turiști internaționali era cu 6,8% peste cel din 2019.

Ce cer cele șapte țări de la Comisia Europeană

România și celelalte șase state nu solicită, în această etapă, crearea unui fond european cu o valoare prestabilită. Obiectivul este introducerea în viitoarea strategie europeană pentru turism a unor instrumente și măsuri concepute special pentru estul UE.

Propunerile vizează sprijinirea IMM-urilor din domeniu, dezvoltarea conexiunilor de transport, facilitarea accesului la finanțare, creșterea rezilienței destinațiilor și adoptarea unor campanii sau măsuri prin care să fie refăcută încrederea turiștilor în regiune.

Comisia Europeană pregătește în 2026 prima Strategie a UE pentru Turism Durabil. Documentul ar urma să urmărească competitivitatea și sustenabilitatea industriei, impactul asupra comunităților locale și capacitatea sectorului de a rezista unor viitoare crize.

Pentru România, una dintre principalele mize este creșterea numărului de vizitatori străini, în condițiile în care turismul european a depășit deja etapa recuperării de după pandemie și înregistrează noi recorduri.