România de la Washington: progres economic uriaș, umbrit de nostalgia după Ceaușescu / ”Bunicii lor tânjesc după „siguranța” anilor ’70, când comunismul garanta locuință și un loc de muncă pe viață”

România a înregistrat progrese economice și sociale majore în ultimele decenii, însă diferențele dintre categoriile sociale și nostalgia unei părți a populației pentru regimul comunist reprezintă motive de îngrijorare, relatează Mediafax, care citează o analiză publicată de Center for European Policy Analysis (CEPA).

William Echikson, autorul analizei, a fost corespondentul ziarului „Christian Science Monitor” în Europa Centrală între anii 1985 și 1991. Cartea sa, Lighting the Night: Revolution in Eastern Europe, prezintă evenimentele politice și personalitățile implicate în prăbușirea comunismului.

În prezent, este cercetător principal non-rezident la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și editor al blogului de tehnologie al acestuia, „Bandwidth”.

Acesta a cunoscut România atât în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, cât și în prezent și descrie contrastul dintre țara pe care a găsit-o în anii ’80 și România de astăzi.

România a ajuns la aproape 80% din media UE

Echikson amintește că, în anul 2000, venitul pe cap de locuitor al României reprezenta aproximativ 26% din media Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat invocate în analiză, indicatorul a ajuns între timp la aproximativ 78%-80%.

El mai remarcă și îmbunătățirea altor indicatori sociali, susținând că milioane de români au ieșit din sărăcie, speranța de viață a crescut cu peste zece ani, iar mortalitatea infantilă s-a redus cu aproximativ două treimi.

Schimbarea este vizibilă, în opinia sa, inclusiv în București și în orașe precum Brașov, Sighișoara și Sibiu, unde amintește de restaurarea clădirilor istorice și dezvoltarea serviciilor.

România a aderat la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, două momente considerate esențiale pentru parcursul său occidental.

Nostalgia după Ceaușescu, semnalul de alarmă

Analiza atrage însă atenția că beneficiile dezvoltării nu au fost distribuite uniform, iar diferențele dintre București și unele comunități rurale ar alimenta nemulțumirea și nostalgia pentru perioada comunistă.

Echikson citează un sondaj INSCOP potrivit căruia 66% dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun pentru România. Aproape jumătate dintre respondenți cred că viața era mai bună în comunism, în timp ce 35% au o opinie contrară.

Jurnalistul consideră surprinzătoare aceste percepții prin prisma experiențelor sale directe din România comunistă. El povestește că, în 1986, a găsit un București cu străzi întunecate și magazine aproape goale, iar în 1989 a fost reținut și expulzat de Securitate după ce a încercat să intervieveze un disident.

”Pentru mine, schimbările sunt izbitoare și pozitive. Mâncarea, odată necomestibilă, este proaspătă, abundentă și apetisantă. Deși Ghidul Michelin nu a ajuns încă în țară, restaurantul Noa din București ar merita cu siguranță o stea. Masa mea a inclus preparate creative precum carpaccio de ton și file de biban de mare cu trufe. Hotelurile sunt confortabile, dacă nu chiar luxoase, departe de construcțiile ponosite și înfiorătoare din epoca Ceaușescu. Străzile din București și din orașele de provincie Brașov, Sighișoara și Sibiu debordează de energie. Clădirile istorice au fost restaurate cu multă grijă.

Însă progresul nu este distribuit în mod egal, ceea ce provoacă o reacție violentă, mai ales în zonele rurale – de aici și nostalgia periculoasă pentru comunismul corupt al lui Ceaușescu. Deși Bucureștiul prosperă, o mare parte din mediul rural nu are acces la internet, iar unele sate nu dispun nici măcar de electricitate, apă potabilă și canalizare adecvată.

Prietenii mei înstăriți și occidentalizati povestesc despre cum bunicii lor tânjesc după „siguranța” anilor ’70, când comunismul garanta locuință și un loc de muncă pe viață. Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, un procent surprinzător de 66% dintre români consideră că Ceaușescu a fost un „bun lider” pentru țară. Aproape 50% cred că viața era mai bună în perioada comunistă, în timp ce 35% nu sunt de acord. Trei sferturi susțin că siguranța publică era mai bună, iar două treimi afirmă că nivelul corupției era mai scăzut”, scrie autorul.

„România reprezintă un avertisment”

În analiza sa, Echikson pune nostalgia pentru trecut și pe fondul instabilității politice, al problemelor bugetare și al amenințărilor de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

El subliniază însă că direcția viitoare a țării nu este inevitabil negativă și evidențiază succesul generațiilor de români educați, conectați la Occident și activi în sectoare economice moderne.

Într-o comparație cu alte foste state comuniste din Europa Centrală și de Est, Echikson afirmă că evoluțiile din România trebuie privite și ca un semnal de alarmă în privința revenirii populismului și a idealizării trecutului totalitar.

„România reprezintă un avertisment puternic”, este concluzia formulată de Echikson, care susține că progresele obținute după căderea comunismului trebuie protejate.

”Am părăsit România întrebându-mă în ce măsură problemele sale au afectat restul Europei postcomuniste. Polonia și țările baltice rămân exemple de succes răsunător, fiind ferm anti-rusești și orientate către economia de piață. Ungaria vecină a scăpat recent de aproape două decenii de „democrație iliberală”, iar pe 25 octombrie, Serbia i-a urmat exemplul. Peste tot în regiune, nivelul general de trai este, în mod obiectiv, mult mai ridicat decât era în spatele Cortinei de Fier.

Însă România reprezintă un avertisment clar. În Slovacia și în Republica Cehă, populiștii de dreapta au revenit la putere. În Bulgaria, populiștii de stânga, cu tendințe pro-ruse, au câștigat ultimele alegeri, cele de-a opta în doar cinci ani.

Succesul strălucitor al tinerilor profesioniști din București dovedește ce se poate realiza atunci când o națiune se eliberează de lanțurile totalitarismului. Însă excesele ostentative ale dictatorilor comuniști ar trebui să rămână doar în muzee”, a mai scris jurnalistul american.