România amână decizia dacă va plăti mai mult pentru trupele SUA: Lazurca invocă lipsa unui Guvern cu puteri depline

România nu a stabilit dacă va suporta costuri suplimentare pentru staționarea militarilor americani pe teritoriul său. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, afirmă că un răspuns nu poate fi avansat înaintea instalării la București a unui Guvern cu puteri depline.

Declarația apare înaintea unor noi discuții la sediul NATO și în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa. România mai găzduiește aproximativ 1.000 de militari americani, după reducerea efectivelor decisă în 2025.

Decizia privind costurile trupelor americane rămâne în așteptare

Întrebat dacă România este pregătită să contribuie suplimentar la costurile generate de staționarea forțelor SUA, Marius Lazurca a condiționat formularea unei poziții de instalarea unui Executiv cu puteri depline.

„E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București”, a declarat consilierul prezidențial într-un interviu acordat Libertatea.

Răspunsul indică faptul că subiectul este deschis, dar că actuala conducere interimară nu va lua o decizie financiară care ar putea angaja România pe termen lung.

Lazurca urmează să participe la reuniunile NATO de la Bruxelles, unde va fi prezent și Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici. Cei doi s-au întâlnit și la Washington, la sfârșitul lunii iulie, în contextul analizei privind viitoarea prezență militară americană în Europa.

STIRIPESURSE.RO a relatat anterior că Lazurca și șeful Statului Major al Apărării ar fi discutat la Pentagon inclusiv despre o posibilă nouă reducere a prezenței militare americane.

Argumentele prezentate de România în negocierile cu SUA

Consilierul lui Nicușor Dan susține că Bucureștiul nu solicită o creștere a prezenței militare americane, ci încearcă să arate că România își asumă o contribuție mai mare la securitatea comună.

„Nu cerem mai mult, ci creștem nivelul nostru de ambiție și contribuția noastră la efortul comun”, a declarat Marius Lazurca.

Printre argumentele prezentate Washingtonului se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, investițiile realizate în bazele militare, participarea României la misiunile NATO și operațiunile SUA, precum și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Lazurca afirmă că oficialii americani cunosc atât eforturile României pentru propria securitate, cât și contribuția acesteia la apărarea întregii Alianțe.

Washingtonul cere răspunsuri aliaților NATO

Potrivit Bloomberg, Administrația SUA a transmis aliaților NATO un chestionar care vizează sprijinul public pentru politica externă americană, achizițiile de echipamente de la companiile de apărare din SUA și regimul bazelor militare aflate pe teritoriile statelor membre.

Existența documentului a fost confirmată pentru Libertatea de surse din cadrul NATO. Răspunsurile ar trebui transmise Washingtonului până vineri, 28 august.

Demersul are loc în contextul în care Statele Unite își reevaluează postura militară europeană și solicită aliaților să preia o parte mai mare din responsabilitățile și costurile propriei apărări.

România încearcă să evite o nouă diminuare a efectivelor americane, folosind drept argumente poziția strategică la Marea Neagră, infrastructura pusă la dispoziția SUA și investițiile asumate în domeniul militar.

Scutul de la Deveselu nu se află pe masa discuțiilor

Marius Lazurca a respins ideea că o eventuală relocare a scutului antirachetă de la Deveselu ar fi discutată în actualele negocieri.

Consilierul prezidențial a precizat că baza nu a fost abordată nici la întâlnirile desfășurate la Washington, nici pe agenda discuțiilor programate la Bruxelles.

Acesta a explicat că sistemul de la Deveselu este o capabilitate integrată în arhitectura de apărare antirachetă a NATO, motiv pentru care situația sa depășește cadrul strict bilateral dintre România și Statele Unite.

În martie, Nicușor Dan declara că România a permis utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni americane fără a cere avantaje în schimb, fiind vorba despre un sprijin acordat unui aliat, nu despre o negociere.

Aproximativ 1.000 de militari americani au rămas în România

Statele Unite au decis în toamna anului 2025 ca o brigadă de infanterie și o divizie aeropurtată, dislocate prin rotație la Mihail Kogălniceanu, să nu mai revină în România. Reducerea a vizat aproximativ 1.000 de militari.

În România au rămas efective americane la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Numărul total este estimat la aproximativ 1.000 de militari, adică aproape jumătate din nivelul înregistrat anterior.

La momentul anunțării reducerii, NATO a descris decizia drept o „ajustare” a posturii forțelor. Efectivele de la Deveselu și Câmpia Turzii nu au fost afectate, modificarea fiind concentrată la baza Mihail Kogălniceanu.