România a promis 10% protecție strictă pentru natură până în 2030, dar Ministerul Mediului propune doar 2,54%, acuză Agent Green, Greenpeace, Declic și Platforma pentru Adaptare Climatică

Mai multe organizații de mediu – Agent Green, Greenpeace România, Federația Peisaj Deschis, Platforma pentru Adaptare Climatică și Comunitatea Declic – acuză Ministerul Mediului că proiectul de ordin privind desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate nu respectă angajamentul asumat de România privind protecția strictă a 10% din teritoriu până în 2030. Potrivit organizațiilor, proiectul aflat în consultare publică include doar 2,54% din suprafața terestră a țării și reciclează în mare parte suprafețe deja protejate.

Organizațiile critică, de asemenea, și perioada de consultare publică. Ministerul a publicat documentația pe 3 august, a acordat 10 zile calendaristice pentru transmiterea observațiilor și a programat dezbaterea publică pentru 10 august, cu înscriere până pe 7 august. Potrivit organizațiilor, timpul este insuficient pentru analizarea celor 472 de zone, a sutelor de fișe tehnice și a bazei GIS naționale, și solicită consultări de minim 30 de zile.

Ministerul Mediului a publicat proiectul de ordin pentru desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, care acoperă aproximativ 609.400 de hectare, echivalentul a 2,54% din suprafața terestră a României. Organizațiile de mediu susțin că rezultatul este departe de angajamentul asumat de România în cadrul Strategiei UE pentru Biodiversitate, potrivit căruia o treime din cele 30% de teritorii protejate până în 2030 ar trebui să beneficieze de protecție strictă, adică aproximativ 10% din teritoriul național.

Organizațiile susțin că peste 90% din suprafețele propuse sunt deja protejate

Potrivit unei analize realizate de Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic pe baza bazei GIS publicate de Ministerul Mediului, peste 90% dintre suprafețele incluse în proiect se află deja în arii naturale protejate, precum parcuri naționale și naturale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, rezervații naturale, situri UNESCO și alte categorii de protecție.

În afara ariilor naturale existente, proiectul ar adăuga aproximativ 59.800 de hectare, reprezentând doar 0,25% din teritoriul României, afirmă organizațiile.

„Ministerul livrează un simulacru de protecție: un derizoriu 2,54% obținut prin simpla re-etichetare a pădurilor deja protejate, ambalat într-un ordin de ministru șubred și extrem de vulnerabil la atacurile din instanță”, susține Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Acesta afirmă că România are nevoie de „protecție nouă, reală, permanentă și conectată”, nu doar de schimbarea statutului unor suprafețe deja protejate.

Critici privind transparența și consultarea publică

Organizațiile reclamă și lipsa de transparență a procesului.

Potrivit acestora, ministerul nu a publicat lista completă a propunerilor primite de la specialiști, justificările pentru acceptarea sau respingerea acestora și nici criteriile care au stat la baza reducerii suprafeței propuse pentru protecție strictă.

Agent Green, Greenpeace și Declic susțin că aproximativ 80% dintre propunerile cartografice transmise de cele trei organizații nu se regăsesc în forma publicată a proiectului.

Ministerul invocă riscul pierderii fondurilor din PNRR

Potrivit organizațiilor de mediu, Ministerul Mediului justifică urgența adoptării proiectului prin riscul unei corecții financiare din PNRR de până la 25,69 milioane de euro.

„Nu contestăm nevoia adoptării rapide a unor măsuri de protecție. Contestăm folosirea vitezei pentru evitarea întrebărilor esențiale: ce s-a protejat cu adevărat în plus, ce propuneri au fost respinse, cine a decis și pe baza căror criterii? Un jalon PNRR nu poate fi bifat doar pentru că un ordin a fost publicat în Monitorul Oficial. El trebuie să producă rezultatul pentru care România a primit finanțarea”, transmit Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic.

Ce solicită organizațiile

Cele cinci organizații cer Ministerului Mediului:

publicarea listei complete a propunerilor primite și a motivelor pentru acceptarea sau respingerea fiecăreia; revizuirea catalogului astfel încât să includă suprafețe noi, reprezentative și conectate ecologic; protejarea tuturor pădurilor primare și seculare încă existente; publicarea unui calendar obligatoriu pentru atingerea obiectivului de 10% protecție strictă până în 2030; instituirea unui moratoriu asupra zonelor identificate până la desemnarea lor oficială; demonstrarea clară a suprafețelor care îndeplinesc criteriile europene pentru protecție strictă.

Platforma pentru Adaptare Climatică susține, la rândul său, că extinderea protecției stricte este esențială pentru adaptarea la schimbările climatice.

„Întreaga clasă politică pare să fie ignorantă și lipsită de curaj în privința pericolului climatic. Altfel, ar înțelege că dacă vrem să mai avem apă dulce și natură funcțională trebuie să scoatem drujbele din cel puțin 10% din pădurile României”, a declarat Ciprian Gălușcă, reprezentant al Platformei pentru Adaptare Climatică.

Organizațiile precizează că România are nevoie de o rețea de zone cu protecție strictă care să funcționeze ca un „schelet ecologic” al țării, capabil să conserve biodiversitatea și să contribuie la reducerea efectelor secetei, inundațiilor și schimbărilor climatice.