Revolta rectorului Politehnica București, la început de an universitar / Mihnea Costoiu: De doi ani, şcoala a fost împinsă pe scări ca şi ruda săracă. 2026 a fost cel mai greu an / VIDEO

Rectorul Politehnica București, Mihnea Costoiu, a ales să vorbească, la început de an universitar, nu doar despre universitate și studenți, ci și despre situația educației din România și despre relația dintre investițiile în educație, formarea specialiștilor și securitatea națională.

Rectorul Mihnea Costoiu a vorbit despre ceea ce consideră a fi „cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani”

În discursul său, rectorul Mihnea Costoiu a vorbit despre ceea ce consideră a fi „cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani”, în contextul constrângerilor bugetare, și și-a cerut scuze cadrelor didactice pentru măsurile pe care universitatea este nevoită să le adopte în acest an.

Profesorul universitar a transmis, de asemenea, un mesaj direct către decidenți și societate, susținând că investițiile în apărare, tehnologie și infrastructură trebuie însoțite de investiții în oamenii care vor utiliza și dezvolta aceste tehnologii.

„Nu avem nevoie doar de echipamente moderne, ci de oameni capabili să le folosească. Cine refuză să finanțeze educația nu apără viitorul țării, ci îl abandonează”, au fost două dintre ideile centrale ale discursului.

Rectorul a pus în discuție și riscul de a investi masiv în tehnologie fără a investi în formarea specialiștilor, ingineri, informaticieni, cercetători, tehnicieni și cadre pregătite să utilizeze și să dezvolte aceste sisteme.

Mihnea Costoiu: De doi ani, şcoala a fost împinsă pe scări ca şi ruda săracă

"Profit de acest nou început...pentru un alt mesaj, adresat deopotrivă decidenților și societății în ansamblu...

Trăim o perioadă foarte grea în educație...

Sunt ani buni în care bugetul educației NU a fost unul prea generos DAR, de doi ani, școală este pusă la zid... școala este umilită.

Vreau la acest început de an universitar SĂ ÎMI CER SCUZE CADRELOR DIDACTICE din universitate pentru faptul că anul acesta vom începe cu mai multe constrângeri, cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani. Deși am făcut eforturi și am luat decizii înțelepte și în anii trecuți, din nefericire anul acesta, universitatea este nevoită să adopte noi măsuri în contextul bugetar. Si asta, deși universitatea dispune de resurse. Prima data în ultimii 15 ani, când suntem nevoiți să facem asta.

Doamnelor și domnilor,

De doi ani, școala a fost împinsă de scări ca și ruda săracă....

Este timpul să spunem lucrurilor pe nume: școala românească este împinsă spre ruină prin nepăsare, improvizație și decizii luate de oameni care nu înțeleg nici realitatea din clase, nici viitorul unei țări.

Cum putem vorbi despre performanță când școlile se confruntă cu lipsuri elementare, profesorii sunt epuizați și prost plătiți, iar elevii sunt obligați să învețe, uneori, în condiții care umilesc orice pretenție de modernitate?

Guvernul României a decis ca deficitul bugetar să fie salvat de educației. Așa zisa reformă a constat în reducerea a 30.000 de locuri de muncă în întregul sistem bugetar iar 15.000 dintre aceste sunt în educație.

Mai mult decât atât,

În timp ce educația este tratată ca o cheltuială incomodă, statul găsește resurse importante pentru apărare și pentru achiziția unor echipamente moderne. Siguranța națională este esențială, dar trebuie să înțelegem un adevăr simplu: nici cele mai sofisticate sisteme, nici cele mai scumpe tehnologii nu valorează nimic fără oameni pregătiți să le utilizeze.

Putem cumpăra avioane, sisteme informatice, echipamente militare de ultimă generație și infrastructură digitală. Putem cheltui miliarde pe tehnologie. Dar dacă nu investim în formarea resursei umane, toate aceste achiziții riscă să devină simple obiecte scumpe, folosite ineficient sau chiar abandonate. Tehnologia fără specialiști este doar decor. Echipamentul fără instruire este risipă. Iar investiția fără oameni capabili să o valorifice este o demonstrație de prost management.

Este absurd să finanțăm masiv obiecte și să subfinanțăm oamenii care trebuie să le folosească. Nu poți construi o apărare modernă ignorând școala. Nu poți avea securitate cibernetică fără informaticieni bine pregătiți. Nu poți folosi sisteme complexe fără ingineri, tehnicieni, cercetători și cadre instruite permanent. Nu poți vorbi despre modernizare atunci când lași formarea profesională în urmă.

De prea multe ori, autoritățile confundă modernizarea cu achiziția. Cumpără tehnologie, inaugurează proiecte și prezintă cifre impresionante, dar uită tocmai elementul decisiv: omul. Un echipament performant nu înlocuiește competența. Un calculator nu înlocuiește profesorul. O platformă digitală nu produce educație de una singură. O armă modernă nu garantează siguranța fără personal bine pregătit.

Această abordare este nu doar superficială, ci și periculoasă. Fără investiții constante în educație și în formarea specialiștilor, vom ajunge să importăm competență, să depindem de experți din exterior și să plătim de mai multe ori pentru aceeași lipsă de viziune. Vom cumpăra tehnologie cu bani publici, dar nu vom avea oameni suficient de bine pregătiți pentru a o întreține, adapta și utiliza.

Adevărata forță a unei țări nu stă doar în armele pe care le cumpără, în clădirile pe care le ridică sau în tehnologia pe care o afișează. Adevărata forță stă în oamenii care știu să gândească, să creeze, să repare, să protejeze și să inoveze.

De aceea, finanțarea apărării, a tehnologiei și a infrastructurii moderne trebuie însoțită obligatoriu de finanțarea educației și a formării profesionale. Altfel, vom avea echipamente de secol XXI și competențe pregătite după metode de secol trecut.

O țară care cumpără tehnologie, dar nu își formează oamenii, nu se modernizează. Doar își ascunde incompetența în spatele unor echipamente scumpe.

O țară în război, la granița noastră, a decis anul acesta să crească salariile profesorilor universitari și bursele studenților. Dar este în război și a înteles cât de importanti sunt oamenii pregătiți.

Nu avem nevoie doar de echipamente moderne, ci de oameni capabili să le folosească. Nu avem nevoie DOAR de bugete pentru apărare, ci și de școli care să formeze specialiștii apărării de mâine. Iar cine refuză să finanțeze educația nu apără viitorul țării, ci îl abandonează” a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Politehnica București.

La începutul acestui an universitar, Politehnica București are peste 40.000 de studenți în centrele universitare, un număr mai mare decât anul trecut, iar locurile disponibile au fost ocupate.