Revoltă în PNL: „Cioloșiștii” îi înlocuiesc pe liberali. Burduja 7,7% rămâne șef la PNL

Tensiune în PNL după ce conducerea partidului a decis, vineri, să pună patru noi președinți interimari la organizațiile din București. Sanda Nicola preia Sectorul 2, Dragoș Pîslaru – Sectorul 3, Oana Gheorghiu – Sectorul 4, iar Andrei Badiu – Sectorul 5. Decizia a fost validată de Biroul Politic Național, însă în interiorul partidului se vorbește deja despre o „USR-izare” a PNL și despre marginalizarea liberalilor cu experiență în partid.

Nemulțumirea este alimentată în primul rând de profilul noilor șefi. Cu excepția lui Andrei Badiu, consilier local PNL, numele grele aduse la conducerea sectoarelor sunt oameni cu o istorie politică foarte recentă în PNL sau chiar fără rădăcini în partid.

Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu s-au înscris în PNL abia înaintea Congresului extraordinar din 21 iunie, și acesta invalidat de instanță. Două luni mai târziu, primesc și organizații de sector în București.

Filiera Cioloș intră în forță în PNL

Dragoș Pîslaru vine direct din zona politică a fostului premier Dacian Cioloș. Acum conduce Ministerul Proiectelor Europene și asigură interimatul la Muncă, iar conducerea PNL îi oferă și Sectorul 3.

În interiorul partidului, numirea sa este privită cu atât mai critic cu cât reforma salarizării a generat controverse și blocaje, iar liberalii nemulțumiți se întreabă dacă aceasta este noua definiție a performanței: nu livrezi reforma promisă, dar primești o organizație PNL drept recompensă politică.

Nici alegerea Sandei Nicola nu liniștește spiritele. Fosta jurnalistă a fost în 2024 purtătoare de cuvânt în campania prezidențială a lui Mircea Geoană și candidată la Camera Deputaților din partea Partidului România în Acțiune. Este, de asemenea, soția lui Liviu Iolu, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Dacian Cioloș.

Pentru o parte dintre liberali, tabloul este greu de ignorat: PNL București își schimbă liderii cu oameni veniți din afara partidului sau conectați la vechea zonă Cioloș, în timp ce membri cu ani de activitate liberală sunt înlăturați.

Oana Gheorghiu: câte funcții poți primi în două luni fără să le cauți?

Cazul Oanei Gheorghiu provoacă însă cele mai multe ironii în partid.

La Congresul PNL din 21 iunie, Gheorghiu își construia discursul în jurul ideii că nu a urmărit cariere și poziții politice.

„Nu am căutat niciodată funcții sau privilegii”, spunea aceasta în fața delegaților liberali.

Cronologia ultimelor două luni face însă declarația să sune diferit.

Gheorghiu era deja vicepremier. În iunie a intrat în PNL și a devenit vicepreședinte al partidului, în urma Congresului ale cărui decizii au fost ulterior suspendate în instanță. Acum primește și conducerea interimară a PNL Sector 4.

Numirea vine într-un moment în care reforma companiilor de stat, domeniul pentru care Gheorghiu a primit responsabilitate în Guvern, este ea însăși subiectul unei dispute politice majore. Criticii din PNL susțin că rezultatele concrete sunt încă departe de ambițiile anunțate, dar acest lucru nu a împiedicat conducerea să-i ofere încă o poziție.

Șefii de sectoare plătesc pentru 2024. Burduja rămâne

O altă sursă majoră de revoltă este criteriul folosit pentru înlăturarea vechilor conduceri.

Foștii șefi ai organizațiilor de la sectoarele 2, 3, 4 și 5 au fost demiși invocându-se rezultatele electorale. Numai că exact acest argument deschide o problemă incomodă pentru actuala conducere PNL București.

Rezultatele din 2024 au fost determinate și de prestația partidului la nivel național și de scorul foarte slab obținut de candidatul PNL la Primăria Generală, Sebastian Burduja.

Burduja a obținut doar 7,7% în cursa pentru Primăria Capitalei. În același scrutin, PNL București a ajuns la aproximativ 12% pentru Consiliul General.

De aici și întrebarea care circulă acum în partid: dacă rezultatul din 2024 este criteriul după care se fac execuțiile politice, de ce regula se oprește exact la Sebastian Burduja?

Acesta rămâne, în mod ironic, președintele PNL București.

Noii șefi, numiți peste un litigiu încă deschis

Mai există însă o problemă pe care conducerea PNL pare să o ignore: foștii lideri ai organizațiilor de sector au atacat în instanță deciziile prin care au fost înlăturați. Cu alte cuvinte, PNL a numit noii președinți înainte să știe dacă locurile pe care îi așază sunt, juridic, cu adevărat vacante. Iar dacă foștii lideri au câștig de cauză, conducerea partidului s-ar putea trezi cu o situație politică și juridică greu de explicat: două rânduri de șefi pentru aceleași organizații și o nouă criză internă produsă chiar de graba cu care s-au făcut schimbările.