Revine la viață piatra de temelie a Bucureștiului: Adevărata cetate a lui Dracula este în inima capitalei și este în prezent o ruină

Primăria Capitalei anunţă că a dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului. Lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni. Curtea Veche este foarte importantă pentru istoria Bucureștiului, asta pentru că domnitorul Vlad Țepeș, cel care stă la baza mitului Dracula, și-a avut curtea domnească aici și tot domnitorul este cel care menționează într-un prim document existența ”Cetății București”.

Se restaurează Curtea Veche, cetatea lui Vlad Țepeș

"În dar de Ziua Bucureştiului, venim cu o super veste: Am dat ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, prima curte domnească a oraşului şi cel mai vechi monument medieval al Bucureştiului", anunţă PMB pe Facebook.

Primăria arată că ani în şir a zăcut în paragină şi a ajuns într-o stare avansată de degradare - are infiltraţii, plouă înăuntru, e plin de buruieni iar intervenţia este esenţială pentru stoparea degradării structurale şi protejarea zidăriilor istorice împotriva intemperiilor.

"Ce vom face mai exact: Acum nu vorbim de o restaurare, ci doar de punere în siguranţă şi conservare: Refacem şi reparăm acoperişurile, Vom asigura protecţia zidurilor, a bolţilor, a suprafeţelor expuse factorilor de mediu, Construim un acoperiş provizoriu, pentru a permite continuarea investigaţiilor arheologice", spune Primăria.

Potrivit PMB, lucrările costă două milioane de lei şi vor dura trei luni.

"După punerea în siguranţă, restaurăm emblema Capitalei. S-a mai încercat o punere în siguranţă a acestui complex sit arheologic, în 2018, însă lucrările au fost oprite doi ani mai târziu şi abandonate. Nu au fost luate atunci nici cele mai mici măsuri de conservare a monumentului istoric.

Până în 2015, aici a funcţionat un muzeu. Curtea Veche este extrem de importantă pentru identitatea oraşului! Timp de secole, a fost reşedinţa unor mari voievozi precum: Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În jurul acestui loc s-a dezvoltat Bucureştiul!", menţionează Primăria Municipiului Bucureşti.

Vlad Țepeș și prima mențiune a ”Cetății București”

Curtea Veche reprezintă nucleul de dezvoltare al orașului București, fiind menționată pentru prima dată într-un document din secolul XIV în care se vorbește despre „Cetatea noastră”, posibil citadela de pe malul Dâmboviței. Mai târziu, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, apare prima atestare documentară a „Cetății București”, într-un act emis la 20 septembrie 1459 în care se menționează scutirea de dări a locuitorilor Bucureștiului. De-a lungul timpului, cetatea a fost supusă periodic invaziilor care au dus la jefuirea și incendierea casei domnești, motiv pentru care reparațiile, completările, dar și extinderea complexului au modificat continuu planul inițial. Istoricul Palatului Voievodal în forma sa actuală începe odată cu domnia lui Mircea Ciobanu și atinge apogeul în timpul lui Constantin Brâncoveanu și al lui Ștefan Cantacuzino.

Numele de „Curtea Veche” îl primește în 1775 când Alexandru Ipsilanti decide construirea noii curți domnești din Dealul Spirii, cunoscută sub numele de Curtea Arsă, după ce este cuprinsă de un incendiu în anul 1812. În cele din urmă, Curtea Veche este scoasă la licitație și vândută în 1798 de Constantin Vodă Hangerli. Marele Foc care pustiește orașul la 1847 afectează grav Palatul Voievodal și biserica Buna Vestire.

Între anii 1980 și 2004, Muzeul „Curtea Veche” a fost deschis parțial publicului, ca zonă de interes cultural a Centrului Istoric bucureștean.

Soluțiile propuse astăzi, în cadrul acestui proiect de restaurare, au ca obiectiv stoparea degradărilor și punerea în valoare a vestigiilor arheologice, prin transformarea spațiului într-unul acoperit, care să asigure condițiile optime amenajării unui muzeu la standardele sec. XXI.

La finalul lucrărilor, vor putea fi văzute fundațiile vechii cetăți din timpul lui Vlad Țepeș, înglobate în structura Palatului Voievodal construit de Mircea Ciobanu, fundațiile bisericii-paraclis din timpul domnitorului Grigore Ghica, loggia, foișoarele și băile turcești construite în perioada lui Constantin Brâncoveanu sau celebra cameră cu stele realizată în timpul lui Ștefan Cantacuzino.