Revine în prim-plan urmărirea penală a judecătorilor / Guvernul și CSM se opun schimbărilor propuse de 31 de parlamentari USR în frunte cu Stelian Ion

O propunere legislativă inițiată de fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, împreună cu alți 30 de parlamentari USR, pentru schimbarea mecanismului de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, se lovește de opoziția Guvernului Ilie Bolojan și a CSM-ului.

Sistemul de urmărire penală a magistraților a fost un subiect intens dezbătut în perioada 2018-2022 și a suferit mai multe modificări.

Înainte de 2018, magistrații erau investigați de parchetele de pe lângă curțile de apel, de DNA ori de DIICOT, în funcție de natura infracțiunii.

În anul 2018 s-a înființat Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), care avea competență exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv pentru fapte de corupție.

SIIJ a fost desființată în 2022, iar competenţa de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați a revenit unor procurori anume desemnați din cadrul PÎCCJ şi al parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Cine îi anchetează acum pe magistrați

În prezent, infracțiunile săvârșite de judecători și procurori sunt investigate astfel:

1. Infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii, membri ai CSM, de judecătorii ÎCCJ și de procurorii de la PÎCCJ, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de jucătorii CCR, sunt de competența Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ.

2. Infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe sunt de competența parchetului de pe lângă curtea de apel.

Urmărirea penală a magistraților se efectuează de procurori anume desemnați, care au o vechime de cel puțin 12 ani, au obținut calificativ „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, iar acești procurori sunt propuși de către CSM procurorului general, pentru un mandat de 4 ani.

Care este propunerea parlamentarilor USR

În frunte cu fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, un grup de 31 de parlamentari ai Uniunii Salvați România a depus în Camera Deputaților o „propunere legislativă privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori”.

Aceștia vor să se renunțe la investigarea magistraților în funcție de calitatea persoanei și să se treacă la urmărirea penală a magistraților în funcție de natura infracțiunilor.

Conform parlamentarilor USR care susțin propunerea, anterior înființării SIIJ erau condamnați în medie 14-15 magistrați anual, prin hotărâri judecătorești definitive, însă ulterior numărul cauzelor „a scăzut drastic”, astfel că după înființarea SIIJ eficiența urmăririi penale a magistraților „a cunoscut un declin semnificativ”

„Aceste soluții legislative au generat controverse, critici și, mai ales, rezultate nesatisfăcătoare din perspectiva eficienței actului de justiție”, afirmă inițiatorii propunerii legislative.

„Acestă evoluție ar putea sugera, în mod formal, dispariția fenomenului infracțional în rândul magistraților, ipoteză care este însă vădit neverosimilă. În realitate, scăderea semnificativă a activității judiciare în această materie reflectă o ineficiență sistemică a mecanismului de investigare, generată de organizarea necorespunzătoare a competenței”, conform expunerii de motive.

Soluția optimă, în viziunea parlamentarilor USR, este reintegrarea competențelor de investigare a magistraților în cadrul parchetelor specializate existente, respectiv DNA și DIICOT.

Conform celor din USR, propunerea legislativă „va conduce la creșterea eficienței investigării infracțiunilor din justiție”.

Pe fond, se propune revenirea la sistemul folosit înainte de 2018 pentru urmărirea penală a magistraților.

Inițiativa legislativă USR propune în cazul urmării penale a judecătorilor și procurorilor stabilirea competenţei parchetelor în funcție de natura infracțiunilor, prin:

- atribuirea competenței DNA pentru infracțiunile de corupție, indiferent de valoarea prejudiciului

- atribuirea competenţei DIICOT pentru infracțiunile de criminalitate organizată şi terorism

- revenirea competenței la parchetele de drept comun pentru celelalte infracțiuni

- încetarea de drept a mecanismelor instituite anterior şi desființarea posturilor create exclusiv pentru acestea

- reglementarea unor dispoziții tranzitorii, care să asigure continuitatea urmăririi penale în timpul trecerii la noul sistem

De ce se opune Guvernul Bolojan

Ideea parlamentarilor USR este respinsă de guvern, care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Palatul Victoria indică o serie de neclarități tehnico-legislative pe care le ridică propunerea, însă principalul argument invocat de guvernul Bolojan are o dimensiune politică: actualul sistem de urmărire penală a magistraților s-a născut printr-un larg consens agreat în cazul ridicării MCV-ului și are implicații în țintele PNRR.

„Arătăm, în final, faptul că cele trei legi ale justiţiei (Legile nr. 303/2022, nr. 304/2022 și nr. 305/2022) au făcut obiectul analizei Comisiei Europene în anul 2022, în contextul ridicării Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Totodată, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Jalonul 423 – Intrarea în vigoare a „legilor justiției” este inclus în Cererea de plată numărul 4 depusă în luna decembrie 2025, în prezent în curs de evaluare. Jalonul a fost raportat ca îndeplinit urmare adoptării de către Parlamentul României și intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, a Legii nr. 304/2022 și a Legii 305/2022. Ministerul Justiției a informat serviciile Comisiei Europene responsabile cu monitorizarea acestui jalon cu privire la toate modificările survenite ulterior intrării în vigoare a celor 3 legi. De asemenea, în Raportul din 2024 privind statul de drept, Comisia Europeană a reţinut că „au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare”, se arată în punctul de vedere adoptat de Guvern.

CSM: Imposibil de pus în practică și riscă să afecteze independența justiției

CSM a stabilit prin Hotărârea nr.65/2026 că propunerea legislativă depusă de USR „este formulată într-o manieră care face imposibilă aplicarea sa în practică”, iar „soluțiile propuse nu sunt de natură să garanteze în mod corespunzător independența justiției”.

Hotărârea CSM a fost adoptată pe 16 aprilie cu majoritatea membrilor prezenți: 10 membri CSM s-au pronunțat împotriva propunerii legislative USR, 6 au susținut-o, iar un vot a fost nul.

Conform CSM, inițiatorii își fundamentează propunerea legislativă „pe o presupusă existență a unui fenomen infracțional în rândul magistraților, o astfel de abordare fiind inacceptabilă” pentru că este formulată în termeni generali și lipsită de orice fundament și conduce la o „stigmatizarea unei întregi categorii profesionale afectând credibilitatea și integritatea acesteia”.

CSM arată că urmărirea penală a magistraților de către DNA, înainte de 2018, a fost marcată de probleme grave care, cumulate, s-au transformat într-un „factor de presiune evidentă a magistraților vizați de dosarele în cauză” printr-o „afectare severă a principiului legalității procesului penal și a prezumției de nevinovăție”.

În Hotărârea CSM se arată că „practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători au reprezentat forme de presiune asupra acestora”.

„Tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor și cercetarea lor pentru soluțiile dispuse în cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune” asupra activității magistraților, conform observațiilor CSM.

CSM arată, printre altele, că atunci când urmărirea penală a magistraților se făcea de către DNA s-au cerut dosare aflate în curs de judecată „în vederea evaluării măsurilor/soluțiilor pronunțate de judecători dintr-o posibilă perspectivă penală”, o manieră de anchetă care „a reprezentat o veritabilă intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului”.

„Pe acest premise, sunt evidente atât inoportunitatea unui demers legislativ de revenire la competența DNA de a efectua urmărirea penală în unele cauze privind pe magistrați, cât și riscurile majore de afectare a independenței justiției care ar fi asociate unei astfel de măsuri”, a hotărât CSM.

Propunerea legislativă are termen de adoptare tacită în Camera Deputaților pe 4 septembrie, imediat după revenirea parlamentarilor din vacanță și încă nu a primit raport de la comisia de specialitate astfel încât să poată intra la vot final. Senatul este for decizional în acest caz.