Reuters, despre rolul Bazei Mihail Kogălniceanu în noua arhitectură de apărare a Europei

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu se află în centrul unei analize Reuters despre remodelarea apărării Europei în contextul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra NATO. Jurnaliștii americani susțin că Statele Unite au investit peste 100 de milioane de dolari pentru extinderea bazei din România.

Statele Unite continuă să investească în instalații militare-cheie ale NATO, chiar dacă administrația de la Washington reevaluează amploarea prezenței militare americane în Europa, relatează Reuters într-o amplă analiză privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, conform Mediafax.

„Acest paradox se află în centrul confruntării lui Trump cu alianța formată din 32 de țări. El a amenințat cu reducerea efectivelor militare, a presat aliații în privința cheltuielilor de apărare și a denunțat guvernele europene pentru refuzul de a sprijini necondiționat războiul SUA-Israel împotriva Iranului. Cu toate acestea, o analiză realizată de Reuters privind operațiunile militare americane din Europa a relevat că administrația Trump continuă să investească în instalații militare cheie ale NATO și se bazează pe acestea pentru a-și proiecta puterea în Europa, Orientul Mijlociu și dincolo de acestea”, scriu jurnaliștii americani.

SUA au investit peste 100 de milioane de dolari la Mihail Kogălniceanu

Unul dintre exemplele prezentate de Reuters este Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Potrivit publicației, Statele Unite au investit peste 100 de milioane de dolari în extinderea bazei.

În paralel, România derulează un proiect estimat la aproximativ 2,7 miliarde de dolari, care urmărește transformarea bazei într-o instalație de mari dimensiuni, cu o capacitate de până la 20.000 de persoane până în 2040.

Baza, cunoscută în rândul militarilor americani drept „MK”, găzduiește trupe americane încă din 1999 și a fost folosită pentru sprijinirea operațiunilor SUA din Irak și Afganistan.

În 2025, aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați în România au părăsit țara, în cadrul realinierii prezenței militare americane în Europa. Plecarea acestora a alimentat îngrijorările privind viitorul implicării Statelor Unite pe flancul estic al NATO.

Baza continuă să aibă un rol important pentru operațiunile SUA

Reuters arată însă că Baza Mihail Kogălniceanu continuă să aibă o importanță operațională pentru Statele Unite.

În timpul unei vizite efectuate de jurnaliștii Reuters la Mihail Kogălniceanu în luna iulie, nouă aeronave americane KC-135 Stratotanker erau staționate acolo pentru misiuni de realimentare a avioanelor și bombardierelor americane în timpul războiului din Iran. Potrivit publicației, aeronavele erau încă prezente la bază două luni mai târziu.

Baza aeriană din România este descrisă de Reuters drept un loc construit astfel încât militarii americani să se simtă ca acasă. Străzile din interiorul acesteia poartă nume precum Alabama, Ohio, Alaska și George Washington.

România face presiuni pentru menținerea trupelor americane

Materialul Reuters apare în contextul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind poziționarea forțelor americane în Europa.

Conform analizei, oficiali din România și Polonia au declarat pentru Reuters că au făcut presiuni discrete, dar intense, pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul celor două țări.

În același timp, în pofida tensiunilor dintre administrația Trump și aliații NATO, Statele Unite au continuat să finanțeze proiecte importante de infrastructură la bazele militare europene pe parcursul celui de-al doilea mandat al președintelui american.

Pe lângă România, Reuters menționează investiții și în instalații militare din Spania și Marea Britanie.

Trump pune presiune pe aliații europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare

Investițiile continuă într-un moment în care administrația Trump pune presiune asupra aliaților europeni pentru a-și majora cheltuielile de apărare și reevaluează dimensiunea prezenței militare americane pe continent.

Situația de la Mihail Kogălniceanu evidențiază astfel contrastul dintre discuțiile privind o posibilă reducere a efectivelor americane din Europa și investițiile pe care Washingtonul continuă să le facă în infrastructura militară considerată importantă pentru operațiunile sale.